Statistics:
Visits: 1,032 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Cazul ucigasei in serie Christina Lehmann: folosirea ca otrava a compusului E 605
Q: | Intreaba despre Cazul ucigasei in serie Christina Lehmann: folosirea ca otrava a compusului E 605 |
Desi Christina Lehemann oferise bomboana otravita batranei doamne, ea fusese exclusa de pe lista uspectilor dupa intervievarea sa de catre politie. Cu toate acestea, nu părea exclusă ipoteza că un toxic oarecare se strecurase în bomboane cu prilejul fabricării lor, din neglijenţă. Aceasta s-ar fi putut datora unei pure întamplări, dar putea fi tot atat de bine şi opera unui psihopat, care participase la prepararea pralinelor.
Comisarul Dahmen merse la cofetăria Wortman. Fu informat că aceasta primise, de la întreprinderea care fabrică dulciuri, 140 praline de ciocolată, din care ea van-duse deja 133. Comisarul confiscă restul de 7 bomboane rămase ÅŸi le expedie Institutului de medicină legală din MayenÅ£a. în seara aceleiaà …Ÿi zile, aparatele de radio făceau cunoscut publicului primejdia ce plana eventual asupra celor care cumpărase praline de la cofetăria Wortman. în micul orăşel, psihoza ÅŸi tensiunea creÅŸteau din oră în oră, profilandu-se ameninţător prezenÅ£a unui asasin care nu-ÅŸi alegea victimele.
Cercetările băteau pasul pe loc şi pentru moment poliţia aştepta ivirea de noi indicii care să-i orienteze cercetările. Se aştepta cu nerăbdare rezultatele analizei pralinelor ridicate de la cofetărie.
Două posibilităţi puteau fi discutate : prima, dacă pralinele conţineau otravă, cercetările trebuiau îndreptate spre personalul care le preparase, le transportase sau le distribuise ; a doua, dacă atunci nu erau toxice, trebuia admisă ipoteza că otrava a fost introdusă după vanzarea acestora şi numai într-o singură bomboană, în oraş nemaifiind semnalate şi alte cazuri de îmbolnăviri.
Afacerea lua proporţii şi atenţia se îndrepta acum spre institutul din Mayenţa, unde profesorul Kurt Wagner depunea eforturi disperate, epuizand procedeu după procedeu, pentru a identifica otrava în corpul victimei. Singurul indiciu era că otrava provoca spasme. Brusc îşi aminti că au fost sintetizate, la o dată relativ recentă, produse pe bază de fosfor, ale căror efecte coincideau cu cele prezentate de Annie Hamann. Nerăbdător, efectua de îndată cateva probe asupra conţinutului stomacal al decedatei şi surpriza îi fu mare constatind că materialul examinat conţinea un compus extrem de toxic pe bază de fosfor, denumit „E 605".
Profesorul Wagner refuza să creadă că se comisese o crimă cu „E 605". Efectua analiza celor şapte praline confiscate, dar nu găsi nici cea mai mică urmă de insecticid şi nici de altă otravă cunoscută, în corpul victimei, el persistă în a căuta alte toxice, dar cercetările au rămas infructuoase ; numai testul pentru „E 605" era pozitiv, indiferent de porţiunea prelevată. Profesorul ezita însă să se pronunţe. Cunoscand faptul că toxicologia făcuse progrese lente în ceea ce priveşte identificarea toxicului, se întreba dacă aceste reacţii erau în măsură să acuze pe cineva de crimă. Cand în sfarşit se decise să informeze pe procuror şi poliţia judiciară asupra concluziilor sale, evită să folosească o formulare categorică. După părerea sa, în cel mai bun caz, prezenţa insecticidului nu era decat probabilă. Prin urmare, acuzarea nu avea dreptul să se servească de descoperirea sa decat cu condiţia ca ea să fie confirmată în prealabil de rezultatele anchetei poliţieneşti sau de mărturisirea criminalului.
Comisarul Dahmen merse la cofetăria Wortman. Fu informat că aceasta primise, de la întreprinderea care fabrică dulciuri, 140 praline de ciocolată, din care ea van-duse deja 133. Comisarul confiscă restul de 7 bomboane rămase ÅŸi le expedie Institutului de medicină legală din MayenÅ£a. în seara aceleiaà …Ÿi zile, aparatele de radio făceau cunoscut publicului primejdia ce plana eventual asupra celor care cumpărase praline de la cofetăria Wortman. în micul orăşel, psihoza ÅŸi tensiunea creÅŸteau din oră în oră, profilandu-se ameninţător prezenÅ£a unui asasin care nu-ÅŸi alegea victimele.
Cercetările băteau pasul pe loc şi pentru moment poliţia aştepta ivirea de noi indicii care să-i orienteze cercetările. Se aştepta cu nerăbdare rezultatele analizei pralinelor ridicate de la cofetărie.
Două posibilităţi puteau fi discutate : prima, dacă pralinele conţineau otravă, cercetările trebuiau îndreptate spre personalul care le preparase, le transportase sau le distribuise ; a doua, dacă atunci nu erau toxice, trebuia admisă ipoteza că otrava a fost introdusă după vanzarea acestora şi numai într-o singură bomboană, în oraş nemaifiind semnalate şi alte cazuri de îmbolnăviri.
Afacerea lua proporţii şi atenţia se îndrepta acum spre institutul din Mayenţa, unde profesorul Kurt Wagner depunea eforturi disperate, epuizand procedeu după procedeu, pentru a identifica otrava în corpul victimei. Singurul indiciu era că otrava provoca spasme. Brusc îşi aminti că au fost sintetizate, la o dată relativ recentă, produse pe bază de fosfor, ale căror efecte coincideau cu cele prezentate de Annie Hamann. Nerăbdător, efectua de îndată cateva probe asupra conţinutului stomacal al decedatei şi surpriza îi fu mare constatind că materialul examinat conţinea un compus extrem de toxic pe bază de fosfor, denumit „E 605".
Profesorul Wagner refuza să creadă că se comisese o crimă cu „E 605". Efectua analiza celor şapte praline confiscate, dar nu găsi nici cea mai mică urmă de insecticid şi nici de altă otravă cunoscută, în corpul victimei, el persistă în a căuta alte toxice, dar cercetările au rămas infructuoase ; numai testul pentru „E 605" era pozitiv, indiferent de porţiunea prelevată. Profesorul ezita însă să se pronunţe. Cunoscand faptul că toxicologia făcuse progrese lente în ceea ce priveşte identificarea toxicului, se întreba dacă aceste reacţii erau în măsură să acuze pe cineva de crimă. Cand în sfarşit se decise să informeze pe procuror şi poliţia judiciară asupra concluziilor sale, evită să folosească o formulare categorică. După părerea sa, în cel mai bun caz, prezenţa insecticidului nu era decat probabilă. Prin urmare, acuzarea nu avea dreptul să se servească de descoperirea sa decat cu condiţia ca ea să fie confirmată în prealabil de rezultatele anchetei poliţieneşti sau de mărturisirea criminalului.
Tag-uri: crima, otrava, omor, investigatie |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 26 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :