Articulatia sternoclaviculara

Este o articulaţie selară. Extremitatea internă a claviculei are o formă de prismă triunghiulară. Pe faţa internă a acestei prisme se găseşte o suprafaţă articulară concavă dinspre spre posterior pe orizontală şi convexă vertical. Ea corespunde primului cartilaj costal frizurii claviculare de pe manubriul sternal unde se găseşte o suprafaţă articulară cu o poziţie opusă celei descrise. între cele 2 suprafeţe există un disc articular.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsulă şi ligamente:
- ligamentul sternoclavicular anterior
- ligamentul sternoclavicular posterior
- ligamentul interclavicular
- ligamentul costoclavicular

Ligamentul posterior este mai puternic decât cel anterior. Din acest motiv luxaţiile posterioare sunt mai rare, dar în acest caz pot fi lezaţi nervii frenic sau vag şi pot fi late vase mari (cianoză, diminuarea pulsului radial).

Ea permite următoarele mişcări ale claviculei:
- proiecţie anterioară/posterioară
- ridicare/coborâre rotaţie
- în planul axului său.

Prin succesiunea alternativă a mişcării precedente rezultă mişcarea de circumducţie. în mişcare clavicula descrie prin extremitatea ei acromială un con a cărui bază este o cu axa mică sagitală (anterioară-posterioară; 7 cm) şi axa mare verticală (sus-jos; 8-9). Aceste mişcări se produc automat în timpul mişcării scapulei.


Articulatia acromioclaviculara

Este o articulaţie plană. Uneşte 2 suprafeţe ovalare situate pe acromion şi pe nitatea laterală a claviculei. între cele 2 suprafeţe articulare se găseşte un disc(fibrocartilaj). Forma suprafeţelor permite mişcări de alunecare, deschidere-închidere a unghiului format de cele 2 oase. Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsulă şi 4 ligamente: unul superior, unul inferior, ligamentul conoid şi ligamentul trapezoid.
Cele două din urmă unesc clavicula cu procesul coracoid constituind o nouă
articulaţie: sindesmoza coracoclaviculară.

Aceste 2 ligamente fac ca greutatea membrului superior să fie suportată în mai mare măsură de claviculă şi în mai mică măsură de acromion. De asemeni ele limitează mişcarea dintre scapulă şi claviculă (ligamentul conoid împiedică deschiderea unghiului format între cele 2 oase, iar ligamentul trapezoid împiedică închiderea aleluiaşi unghi).

Ligamentele proprii ale scapulei sunt în număr de două:
-ligamentul coracoacromial ce protejează epifiza superioară a humerusului.
-ligamentul coracoidian (transvers superior) ce trece peste scobitura coracoidiană transformând-o într-un orificiu pe unde trece nervul suprascapular.


sursa imaginii http://www.trisoma.com

---

Tag-uri: oase, muschi, corp, anatomie, brate, picioare

---

Categorie: Stiinta si Tehnica  - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)

Data Adaugarii: 30 January '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---