ARTICULAŢIILE TORACELUI pot fi împărţite după situaţia lor în două grupe:

A. ARTICULATIILE POSTERIOARE

1. Articulaţia capetelor coastelor (costovertebrale). Fac parte din grupul articulaţilor sinoviale plane. Componente:
Suprafeţele articulare (acoperite de un strat fibro-cartilaginos) reprezentate de capul coastei şi unghiul diedru format de feţele costale ce aparţin a două vertebre toracale adiacente.

Mijloace de unire: capsula şi două ligamente ligamentul lateral al capului între capul coastei şi vertebrele învecinate şi ligamentul intraarticular al capului între capul coastei şi discul intervertebral corespunzător.


2. Articulaţiile costotransversale (plane).
Componente:
Suprafeţele articular e (acoperite de cartilaj hialin) reprezentate de tuberculul coastei şi procesul transvers corespunzător.

Mijloace de unire: capsula şi patru ligamente (întinse între colul coastei şi procesul transvers)
Ligamentul costotransversal;
Ligamentul costotransversal superior;
Ligamentul costotransversal lateral;
Ligamentul lombocostal (între coasta a XII-a şi procesele costiforme L1, L2).



ARTICULATIILE ANTERIOARE

1. Articulaţiile costocondrale (sincondroze) Extremitatea unei coaste prezintă o depresiune în care pătrunde extremitatea lui. Periostul se continuă cu pericondrul.
Cartilajele costale învecinate şi extremităţile coastelor sunt unite prin membrane le. Există o membrană intercostală externă ce continuă planul muşchilor externi (la extremitatea sternală) şi o membrană intercostală internă (la extremitatea vertebrală).

2. Articulaţiile condrosternale (plane.) Componente:
Suprafeţe articulare: la nivelul sternului - scobituri costale (unghiuri)
la nivelul cartilajului (colţuri) Mijloace de unire: - capsulă fibroasă
- trei ligamente: - două ligamente radiate ( anterior şi posterior); - un ligament intraarticular.

3. Articulaţii intercondrale
Cartilajele 8, 9, 10, se articulează prin extremităţile anterioare participând la delimitarea orificiului inferior al toracelui.
Cartilajele 6, 7, 8,9 se unesc şi prin partea mijlocie; ca suprafeţe articulare există câte o feţişoară ovalară.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de pericondru ce trece de pe un cartilaj pe altul şi câteva fascicule fibroase.

4. Articulaţiile sternului

A. Articulaţia sternală superioară- între manubriu şi corpul sternului. Este o simfiză realizată printr-un fibrocartilaj.

B. Articulaţia sternală inferioară - între corpul sternului şi apendicele xifoid. Se realizează printr-un ligament interosos.
Articulaţia inferioară se osifică între 50 - 60 ani, iar articulaţiile superioare mai târziu.

---

Tag-uri: oase, muschi, corp, anatomie, brate, picioare

---

Categorie: Stiinta si Tehnica  - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)

Data Adaugarii: 30 January '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---