Statistics:
Visits: 2,586 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre Publius Cornelius Scipio Africanus
Q: | Intreaba despre Referat despre Publius Cornelius Scipio Africanus |
In timpul razboaielor dintre romani si cartaginezi a crescut şi s-a format Publius Cornelius Scipio (născut în 235 î.e.n.), alături de fratele său, Lucius Cornelius Scipio (viitorul Asiaticus); sentimentele sale anticartagineze fură alimentate şi de fabulistica eroică brodată pe evenimentele primului război punic, în cadrul căruia bunicul său, Lucius, ajuns consul, smulsese Cartaginei Aleria, principalul punct de sprijin al punilor în Corsica.
In chiar condiÅ£ii de pace, pregătirile militare romane aveau ca principală orientare puterea Cartaginei ÅŸi, dealtfel, de o pace propriu-zisă nici nu putea fi vorba. Astfel, în timp ce punii îşi aveau toată forÅ£a militară angajată, sub comanda lui Hamilcar, pentru a à ƒÂ®năbuÅŸi răscoala din 241-238 î.e.n. a propriilor mercenari, conduÅŸi de fostul sclav campanian Spendius ÅŸi de libianul Mathos, romanii îşi consolidează controlul în largul coastelor vestice prin ocuparea Sardiniei ÅŸi Corsicii (declarate mai apoi, în 227 î.e.n., provincie romană - a doua).
Aşadar, starea de spirit anti-cartagineză domina „Cetatea eternă", marcand chiar momente diurne obişnuite. Cu atat mai mult cu cat, din 237 î.e.n., cand Hamilcar este numit strateg al Hispaniei, Cartagina începu o politică deosebit de activă în bogata peninsulă: aceastl ofensivă iberică a punilor nu încetă nici la moartea, în 2291 î.e.n., a lui Hamilcar, fiind continuatâ un timp, de ginerele acestuia, Hasdrubal, apoi chiar de fiul său, Hannibal. Chiar şi cele două războaie ibrice ale Romei (229-228 î.e.n. şi respectiv, 219 î.e.n.), victoria lui Lucius Paulus Aemilius, din 219 î.e.n.. ce aduse sub stăpanire romană litoralul iliric, nu putură să abată atenţia şi neliniştea cu care Roma urmărea evoluţia armatelor punice în luptele cu celţii iberi.
Astfel că, odată cu fundarea de către Hasdrubal a unei importante cetăţi în Peninsula Iberică, în 227 î.e.n., care devine curand baza operaţiunilor punilor acolo - este vorba de Carthago Nova - Roma redevine activă faţă de politica hispanică a Cartaginei, încheind un tratat de alianţă cu Saguntum, bogatul şi puternicul oraş de la vărsarea Ebrului în mare. Ciocnirea de interese ce se prefigura în Peninsula Iberică între Cartagina şi Roma le îndemnă la convenirea, în 226 î.e.n., a aşa-zisului Tratat al Ebrului, care, în fapt, împărţea între cele două puteri ale Mediteranei Occidentale zonele de influenţă din peninsulă, cu graniţa pe Ebru.
Doi fraţi Scipio, Cnaeus şi Publius, erau direct implicaţi în înaltul comandament militar roman (ambii vor fi, dealtfel, consuli, în 222 î.e.n. şi, respectiv, în 218 î.e.n.), constant îndreptat spre observarea Cartaginei. Starea fu, în mod firesc, transmisă fiilor lui Publius, viitorii Africanus şi Asiaticus; dealtfel nici un roman nu făcea o altă politică, iar iminenţa unei noi confruntări cu Cartagina grăbi procesele de tot felul parcurse de societatea romană. Cel mai important dintre ele, pe planul vieţii publice, a fost reforma comiţiilor serviene, încheiată în 222 î.e.n. Conform reformei se reconsideră sarcinile triburilor romane (în număr de 35, în epocă), astfel încat un trib formează cate două centurii pentru fiecare din cele cinci clase censitare. Numărul centuriilor creşte, deci, la 373 (350 centurii ale claselor, plus 18 centurii de cavaleri, plus 4 centurii ale meseriaşilor şi muzicanţilor, plus 1 centurie a proletarilor), ceea ce ridică majoritatea în comiţiile centuriate la 187 voturi, făcand să sporească rolul politic al cetăţenilor din a doua şi a treia clasă censitară.
Numirea, în 221 î.e.n., la moartea lui Hasdrubal, a lui Hannibal în fruntea trupelor punice din Peninsula Iberică, făcu din confruntarea mocnită romano-cartagineză un conflict deschis. Tanărul Hannibal franse echilibrul, fixat de Tratatul Ebrului, cucerind, în 219 î.e.n., Saguntum şi, fără a aştepta armata consulară romană în zona iberică, traversează Pirineii şi Alpii apărand surprinzător, în octombrie 218 î.e.n., în nordul Italiei.
In chiar condiÅ£ii de pace, pregătirile militare romane aveau ca principală orientare puterea Cartaginei ÅŸi, dealtfel, de o pace propriu-zisă nici nu putea fi vorba. Astfel, în timp ce punii îşi aveau toată forÅ£a militară angajată, sub comanda lui Hamilcar, pentru a à ƒÂ®năbuÅŸi răscoala din 241-238 î.e.n. a propriilor mercenari, conduÅŸi de fostul sclav campanian Spendius ÅŸi de libianul Mathos, romanii îşi consolidează controlul în largul coastelor vestice prin ocuparea Sardiniei ÅŸi Corsicii (declarate mai apoi, în 227 î.e.n., provincie romană - a doua).
Aşadar, starea de spirit anti-cartagineză domina „Cetatea eternă", marcand chiar momente diurne obişnuite. Cu atat mai mult cu cat, din 237 î.e.n., cand Hamilcar este numit strateg al Hispaniei, Cartagina începu o politică deosebit de activă în bogata peninsulă: aceastl ofensivă iberică a punilor nu încetă nici la moartea, în 2291 î.e.n., a lui Hamilcar, fiind continuatâ un timp, de ginerele acestuia, Hasdrubal, apoi chiar de fiul său, Hannibal. Chiar şi cele două războaie ibrice ale Romei (229-228 î.e.n. şi respectiv, 219 î.e.n.), victoria lui Lucius Paulus Aemilius, din 219 î.e.n.. ce aduse sub stăpanire romană litoralul iliric, nu putură să abată atenţia şi neliniştea cu care Roma urmărea evoluţia armatelor punice în luptele cu celţii iberi.
Astfel că, odată cu fundarea de către Hasdrubal a unei importante cetăţi în Peninsula Iberică, în 227 î.e.n., care devine curand baza operaţiunilor punilor acolo - este vorba de Carthago Nova - Roma redevine activă faţă de politica hispanică a Cartaginei, încheind un tratat de alianţă cu Saguntum, bogatul şi puternicul oraş de la vărsarea Ebrului în mare. Ciocnirea de interese ce se prefigura în Peninsula Iberică între Cartagina şi Roma le îndemnă la convenirea, în 226 î.e.n., a aşa-zisului Tratat al Ebrului, care, în fapt, împărţea între cele două puteri ale Mediteranei Occidentale zonele de influenţă din peninsulă, cu graniţa pe Ebru.
Doi fraţi Scipio, Cnaeus şi Publius, erau direct implicaţi în înaltul comandament militar roman (ambii vor fi, dealtfel, consuli, în 222 î.e.n. şi, respectiv, în 218 î.e.n.), constant îndreptat spre observarea Cartaginei. Starea fu, în mod firesc, transmisă fiilor lui Publius, viitorii Africanus şi Asiaticus; dealtfel nici un roman nu făcea o altă politică, iar iminenţa unei noi confruntări cu Cartagina grăbi procesele de tot felul parcurse de societatea romană. Cel mai important dintre ele, pe planul vieţii publice, a fost reforma comiţiilor serviene, încheiată în 222 î.e.n. Conform reformei se reconsideră sarcinile triburilor romane (în număr de 35, în epocă), astfel încat un trib formează cate două centurii pentru fiecare din cele cinci clase censitare. Numărul centuriilor creşte, deci, la 373 (350 centurii ale claselor, plus 18 centurii de cavaleri, plus 4 centurii ale meseriaşilor şi muzicanţilor, plus 1 centurie a proletarilor), ceea ce ridică majoritatea în comiţiile centuriate la 187 voturi, făcand să sporească rolul politic al cetăţenilor din a doua şi a treia clasă censitară.
Numirea, în 221 î.e.n., la moartea lui Hasdrubal, a lui Hannibal în fruntea trupelor punice din Peninsula Iberică, făcu din confruntarea mocnită romano-cartagineză un conflict deschis. Tanărul Hannibal franse echilibrul, fixat de Tratatul Ebrului, cucerind, în 219 î.e.n., Saguntum şi, fără a aştepta armata consulară romană în zona iberică, traversează Pirineii şi Alpii apărand surprinzător, în octombrie 218 î.e.n., în nordul Italiei.
Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 12 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :