Statistics:
Visits: 2,111 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre Servius Tullius, penultimul rege al Romei
Q: | Intreaba despre Referat despre Servius Tullius, penultimul rege al Romei |
Din ceaţa legendară ce învăluie Roma regală se detaşează, printr-un contur ceva mai bine desenat, Servius Tullius, al şaselea şi penultimul rege al Romei. Fiu al unei sclave (?), ajunse să domnească, între 78-535 î.e.n., prin alianţa cu familia regală: devine ginerele lui Lucius Tarquinius Priscus (cel Bătran), predecesorul său şi, totodată, întemeietorul dinastiei etrusce. Este interesant că, cu toate că dinastia lor era de origină etruscă (ultimii trei regi ai Romei: cei doi, amintiţi, precum şi Lucius Tarquinius Superbus - 534 - 509 î.e.n.), unii dintre regii Romei au purtat războaie cu etruscii. Cu atat mai interesant, cu cat întemeierea Romei s-a făcut sub autoritate etruscă, după model
Astfel de războaie sunt expresia luptei care a opus, timp de o jumătate de mileniu, neamurile numeroase şi diverse ce au compus amplul mozaic al populaţiei italice antice. Servius Tullius a purtat şi el războaie lungi cu etruscii, pe atunci cea mai puternică forţă politico-militară a Peninsulei italice; a obţinut, în mod sigur, şi victorii răsunătoare, cel puţin trei, din moment ce concetăţenii săi i-au organizat trei primiri triumfale în Roma.
Dar importanţa domniei lui Servius Tullius în statul, încă începător, al Romei ne-o dau reformele aplicate de el, simţite,în epocă şi după aceea, ca o veritabilă constituţie (servianăra).In esenţă, reformele serviene au anulat (parţial, desigur privilegiile legate de naştere, influenţele gentilice şi au impus averea ca principal criteriu de ordonare a ierarhiei sociale. Populaţia cetăţii fu redistribuită in şase clase, care înfiinţau, înzestrau şi dădeau componenţii unui anumit număr de subunităţi militare de bază, numite centurii deoarece erau formate din cate o sută de luptători. Esenţa censitară a reformai lor lui Servius Tullius se vede cel mai bine in structura primei clase, unde, alături de cei mai bogaţi patricieni erau incluşi si cavalerii, indiferent dacă erau patricieni sau plebei. Iniţial, cavaleri erau cei mai bogaţi cetăţeni, capabili a se echipa costisitor (armament greu şi cal). Treptat, cavalerii au devenit, politiceşte, o pătură inferioară celei a patricienilor, cu toate că era formată din oameni excesiv de bogaţi, media averii lor întrecand-o pe cea a patricienilor, Această distanţare de avers a fost accentuată prin efectul legii Claudia (218 î.e,n.), care interzicea patricienilor activitatea in comerţ, meşteşuguri, circulaţia bănească, finanţarea navigaţiei comerciale, în administraţia provincială etc. Cavalerii, datorită banilor, reuşiră treptat să se introducă şi în înaltele funcţii politice.
Astfel cetăţenii incluşi în prima clasă, a căror avere minimă trebuii să fie de 100 000 aşi (as: una din primele unităţi monetara romane, iniţial bucată de aramă, apoi chiar monedă, incluşii din bronz; greutatea ei a variat între 14 şi 55 grame), formau 98 de centurii cu armament greu (18 centurii de călăreţi şi 80 de centurii de hopliţi). Ceilalţi cetăţeni erau distribuiţi în: clasa a II-a, avere minimal - 75 000 aşi, forma 22 centurii; clasa a IlI-a, 50 000 aşi, 201 centurii; clasa a IV-a, 25 000 aşi, 22 centurii; clasa a V-a, 11 000 aşi, 30 centurii; clasa a Vl-a, oameni fără avere, numiţi proletarii", 1 centurie. Servius Tullius a efectuaţi şi o împărţire teritorială a populaţiei romane: în locul celor trei triburi, constituite pe criterii (oarecum) etnice: Ramnes (latinii), Tities (sabinii) şi Luceres (persoane cuprinse in cetate după unirea dintre latini şi sabini), au fost constituite patru triburi urbane după locul geografic ocupat în cetate: Palatina, Equilina, Suburbana, Collina. Teritoriul agricoli al Romei a constituit, pe acelaşi criteriu, 17 triburi.
Reforma censitară a lui Servius Tullius a avut implicaţii adanci la progresul statului roman. Ele au fost de ordin militar şi politic-social. In domeniul militar, precizarea, în funcţie de avere, deci de posibilităţi, a obligaţiilor populaţiei a dus la întărirea considerabilă a armatei care se ridica la aproape 20 000 ostaşi încorporabili la nevoie. (în timp de pace, perioade de timp scurte şi rare dealtfel, cetăţenii nu erau sub arme, ci îşi desfăşurau activitatea obişnuită.) Structura acesteia era şi ea îmbunătăţită, fiind dominante (mai mult de jumătate) subunităţile dotate cu armament greu, deci dau maximă eficienţă pe campul de luptă. Implicaţiile politice şi sociale ale reformelor lui Servius Tullius au fost mai profunde.
etrusc (prin contopirea mai multor aşezări rurale într-un oraş-stat), incluzand şi mici aşezări neîndoielnic etrusce, ce datau din secolul al VII-lea î.e.n., căpătand nume etrusc (de la denumirea gintei etrusce Rumla) şi, mai ales, datorită progreselor economice, în speţă agrare şi meşteşugăreşti, determinate de etrusci.
Astfel de războaie sunt expresia luptei care a opus, timp de o jumătate de mileniu, neamurile numeroase şi diverse ce au compus amplul mozaic al populaţiei italice antice. Servius Tullius a purtat şi el războaie lungi cu etruscii, pe atunci cea mai puternică forţă politico-militară a Peninsulei italice; a obţinut, în mod sigur, şi victorii răsunătoare, cel puţin trei, din moment ce concetăţenii săi i-au organizat trei primiri triumfale în Roma.
Dar importanţa domniei lui Servius Tullius în statul, încă începător, al Romei ne-o dau reformele aplicate de el, simţite,în epocă şi după aceea, ca o veritabilă constituţie (servianăra).In esenţă, reformele serviene au anulat (parţial, desigur privilegiile legate de naştere, influenţele gentilice şi au impus averea ca principal criteriu de ordonare a ierarhiei sociale. Populaţia cetăţii fu redistribuită in şase clase, care înfiinţau, înzestrau şi dădeau componenţii unui anumit număr de subunităţi militare de bază, numite centurii deoarece erau formate din cate o sută de luptători. Esenţa censitară a reformai lor lui Servius Tullius se vede cel mai bine in structura primei clase, unde, alături de cei mai bogaţi patricieni erau incluşi si cavalerii, indiferent dacă erau patricieni sau plebei. Iniţial, cavaleri erau cei mai bogaţi cetăţeni, capabili a se echipa costisitor (armament greu şi cal). Treptat, cavalerii au devenit, politiceşte, o pătură inferioară celei a patricienilor, cu toate că era formată din oameni excesiv de bogaţi, media averii lor întrecand-o pe cea a patricienilor, Această distanţare de avers a fost accentuată prin efectul legii Claudia (218 î.e,n.), care interzicea patricienilor activitatea in comerţ, meşteşuguri, circulaţia bănească, finanţarea navigaţiei comerciale, în administraţia provincială etc. Cavalerii, datorită banilor, reuşiră treptat să se introducă şi în înaltele funcţii politice.
Astfel cetăţenii incluşi în prima clasă, a căror avere minimă trebuii să fie de 100 000 aşi (as: una din primele unităţi monetara romane, iniţial bucată de aramă, apoi chiar monedă, incluşii din bronz; greutatea ei a variat între 14 şi 55 grame), formau 98 de centurii cu armament greu (18 centurii de călăreţi şi 80 de centurii de hopliţi). Ceilalţi cetăţeni erau distribuiţi în: clasa a II-a, avere minimal - 75 000 aşi, forma 22 centurii; clasa a IlI-a, 50 000 aşi, 201 centurii; clasa a IV-a, 25 000 aşi, 22 centurii; clasa a V-a, 11 000 aşi, 30 centurii; clasa a Vl-a, oameni fără avere, numiţi proletarii", 1 centurie. Servius Tullius a efectuaţi şi o împărţire teritorială a populaţiei romane: în locul celor trei triburi, constituite pe criterii (oarecum) etnice: Ramnes (latinii), Tities (sabinii) şi Luceres (persoane cuprinse in cetate după unirea dintre latini şi sabini), au fost constituite patru triburi urbane după locul geografic ocupat în cetate: Palatina, Equilina, Suburbana, Collina. Teritoriul agricoli al Romei a constituit, pe acelaşi criteriu, 17 triburi.
Reforma censitară a lui Servius Tullius a avut implicaţii adanci la progresul statului roman. Ele au fost de ordin militar şi politic-social. In domeniul militar, precizarea, în funcţie de avere, deci de posibilităţi, a obligaţiilor populaţiei a dus la întărirea considerabilă a armatei care se ridica la aproape 20 000 ostaşi încorporabili la nevoie. (în timp de pace, perioade de timp scurte şi rare dealtfel, cetăţenii nu erau sub arme, ci îşi desfăşurau activitatea obişnuită.) Structura acesteia era şi ea îmbunătăţită, fiind dominante (mai mult de jumătate) subunităţile dotate cu armament greu, deci dau maximă eficienţă pe campul de luptă. Implicaţiile politice şi sociale ale reformelor lui Servius Tullius au fost mai profunde.
Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :