Moartea în împrejurări puţin obişnuite a doamnei de Pauw, o tanără şi frumoasă văduvă, a făcut ca, timp de cateva luni, întreaga presă pariziană să nu vorbească decat de acest caz.

Doamna de Pauw a decedat la 17 noiembrie 1863. „Sufăr de o uşoară criză de holeră ; medicul de la Pommerais mi-a spus că în 24 de ore nu va mai rămane din această boală decat o amintire neplăcută". Acestea au fost ultimele cuvinte pronunţate în dimineaţa zilei morţii ; cateva ore mai tarziu, doamna de Pauw avea să-şi dea sfarşitul datorită unei maladii ce s-a declarat în noaptea de 16 spre 17 noiembrie, care a debutat prin dureri de stomac, vomismente şi o slăbiciune în tot corpul.


Vecinii, alarmaţi, veniţi în ajutorul tinerei femei, au găsit-o scăldată de sudoare şi într-o stare de ncdescris, fapt care i-a determinat să aducă de îndată pe cei doi medici ai cartierului, doctorii Blasces şi Caudinot. Aceştia, oameni cu vastă experienţă, au remarcat imediat, fapt cu totul neobişnuit, bătăile neregulate ale inimii bolnavei, cand intense şi repezi, cand abia perceptibile. Gaudinot optă pentru diagnosticul de ocluzie intestinală. Doamna de Pauw, cu toată starea gravă în care se afla, refuză însă să urmeze prescripţiile celor doi medici şi ceru cu insistenţă vecinilor să fie chemat de îndată doctorul de la Pommerais. Sosit la scurt timp, medicul, un personaj cu aspect plăcut, elegant, prestant, în varstă de aproape 28 ani, rămase singur cu bolnava. Unii dintre vecini îl cunoşteau. Pană în 1861, el vizitase des pe doamna de Pauw ş". fiind homeopat, îngrijise pe soţul acesteia, atins de o boală incurabilă. După decesul domnului de Pauw, tinărul medic a devenit amantul frumoasei văduve, pe care însă o părăsi în curand pentru a se căsători cu o oarecare domnişoară Dubiczy, care poseda o zestre mare, de invidiat.

Lucru curios, menţionează scrierile vremii, după cateva luni de la căsătorie, doctorul îşi reînnodă prietenia cu doamna de Pauw. La prima vedere s-ar părea o poveste ca toate celelalte : un bărbat, care are o amantă, se căsătoreşte cu altă femeie pentru că este bogată, ca apoi să revină la prima lui dragoste. Poate că nu ar trebui să uităm un lucru : în ajunul decesului, de la Pommerais îşi petrecuse, pentru prima dată de la căsătoria sa. seara şi o parte din noapte la doamna de Pauw. La plecare, ea l-a însoţit, radioasă, pană la poartă, fapt mărturisit mai tarziu de unii vecini indiscreţi.

Către orele 3, în după amiaza zilei de 17 noiembrie, de la Pommerais ieşi din apartamentul doamnei de Pauw cu privirea plecată, anunţînd vecinii că aceasta tocmai a decedat datorită holerei, şi adaugă că semnase autorizaţia de înhumare şi că se va ocupa personal de înmormantarea acesteia. Lucrurile au decurs pană aici normal : o ceremonie funebră fără prea multă pompă, la care nu lipsiră vecinii şi curioşii, făcandu-se bineînţeles o serie de comentarii inerente în asemenea ocazii.
Şi poate că moartea doamnei de Pauw ar fi trecut repede neobservată, intrand în anonimat ca atatea altele, dacă, la 20 noiembrie, şeful siguranţei, Claude, nu ar fi primit o scrisoare anonimă. Autorul acesteia cerea poliţiei să facă lumină într-o problemă delicată şi anume asupra comportării doctorului de la Pommerais, care, după cate se pare, avusese motive serioase de ordin financiar pentru a provoca moartea doamnei de Pauw.

---

Tag-uri: crima, otrava, omor, investigatie

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 25 November '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---