Deşi forme ale tiparului erau cunoscute în China între anii 500 şi 1041, nu au fost utilizate pe scară largă şi Johannes Glensfleisch Gutenberg este cunoscut în general ca fiind părintele tiparului. Gutenberg a experimentat cu litere de tipar mobile în timpul anilor 1430 dar şi-a abandonat experimentele atunci când patronul său a murit. S-a întors apoi în localitatea sa natală, Mainz, unde Johann Fust i-a lăsat bani pentru a-si continua munca. Gutenberg a construit prima presă de imprimare, dar rămas fără bani nu a putut tipări nimic. Fust i-a mai dat bani cu care să înceapă tipărirea unei Biblii, dar înainte ca aceasta să fie terminată Fust l-a acţionat în justiţie pe Gutenberg cerându-i ban
ii înapoi şi în final i-a luat presa de tipar şi afacerea.
Apoi Fust şi-a început împreună cu fiul său, Peter Schoffer, propria afacere de tiparire la care l-a angajat pe Gutenberg pentru a-şi finaliza Biblia, care a fost şi prima carte tipărită şi poartă numele astăzi de Biblia lui Gutenberg. Acţionarea în judecată a lui Gutenberg de către Fust a fost o încercare cinică a acestuia din urmă de4 a-şi însuşi invenţia lui Gutenberg, dar nu a reuşit, iar după moartea celor doi, Schoffer a pretins că tiparniţa este invenţia lui.
Valentin Hauy a făcut prima tipărire în relief pentru orbi în 1784. Sistem a fost folosit la Institutul pentru Tinerii Nevăzători, unde Louis Braille era elev de la vârsta de 11 ani. El orbise când avea numai 3 ani într-un accident. Când Braille era elev a fost chemat un ofiţer artilerist, Charles Barbier, pentru a le demonstra codul scrisului în noapte pe care îl descoperise pentru tancuri. Nu a avut succes, dar Braille a înţeles potenţialul sistemului de scriere pentru a putea fi citit cu o singură mână şi şi-a petrecut ceva ani simplificându-l şi îmbunătăţindu-l. În 1854, la doi ani după moartea lui Braille, institutul unde acesta fusese elev şi profesor a adoptat sistemul oficial.
Sursa imagine: vargaflexo.hu