Formarea statelor medievale româneşti s-a realizat în două mari etape:
I. unificarea formaţiunilor politice sub o autoritate centrală;
II. crearea instituţiilor interne necesare afirmării statale.

Formaţiunile de la sud de Carpaţi în secolul al XIII-lea
După cucerirea Transilvaniei, regalitatea maghiară a manifestat un interes sporit pentru teritoriile de la S şi E de Carpaţi.

Informaţii despre formaţiunile politice de la sud de Carpaţi din Diploma cavalerilor ioanifi (1247, dată de Bela al IV-lea) se referă la:
- Banatul de Severin;
- Voievodatele conduse de: Seneslau - la stânga Oltului; Litovoi - în dreapta Oltului.
- Cnezatele conduse de: loan si Farcaş între Jiu şi Olt.

Cu excepţia voievodatul ui lui Seneslau, celelalte formaţiuni se aflau sub suzeranitatea regelui Ungariei exercitată prin intermediul banului de Severin.
În deceniul opt al secolului al XIII-lea, voievodul Litovoi încearcă să înlăture suzeranitatea maghiară, dar încercarea eşuează.

Etapa I: unificarea formaţiunilor politice sub o autoritate centrală realizată de Basarab l (7-1352)
- Basarab I era un urmaÅŸ al lui Seneslau;
- 1324 - un document maghiar îl menţionează ca vasal al regelui Ungariei pentru Banatul de Severin - „voievodul nostru transalpin".
- 1330 - regele Ungariei, Carol Robert de Anjou organizează o expediţie la sud de Carpaţi:
- scop - supunerea ţării condusă de Basarab;
- are loc Bătălia de la Posada (9-12 noiembrie 1330) consemnată de Cronica pictată de la Viena);
- victoria lui Basarab I semnifică obţinerea independenţei faţă de Ungaria.
Ţara Românească cuprindea: Banatul de Severin, Oltenia, Muntenia, Basarabia.

Etapa a II-a: crearea instituţiilor interne de către urmaşii lui Basarab I:
- Nicolae Alexandru (1352-1364) - fiul lui Basarab I, asociat la domnie, care: îşi ia titlul de domn autocrat (de sine stăpânitor); întemeiază Mitropolia Ungro-Vlahiei (1359).
- Vladislav Vlaicu (1364-1376), care: creează a doua mitropolie ortodoxă (Severin); creează cancelaria domnească; bate primii bani de argint.
- în legătură cu formarea Ţării Româneşti tradiţia istorică atribuie această acţiune voievodului din Făgăraş, Radu Negru Vodă, care „a descălecat" la Câmpulung şi la Argeş în 1290, în contextul în care regalitatea maghiară încerca să-şi impună autoritatea în Transilvania şi la sud de Carpaţi.
- „Teoria descălecatului" nu este susţinută de izvoare.

---

Tag-uri: istorie, civilizatie, antichitate

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 16 September '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---