Statistics:
Visits: 1,423 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Organizarea institutionala a statelor medievale romanesti
Q: | Intreaba despre Organizarea institutionala a statelor medievale romanesti |
Conditiile istorice in care au luat fiinta statele de la sud si este de Carpati au facut ca ele sa se formeze si sa existe separat. Organizarea lor era insa foarte asemanatoare.
Statul era condus de un voievod care se intitula "mare voievod si domn singur stapanitor". Aceasta insemna ca era comandantul armatei (voievod), stapanul intregii tari (domn) si independent de orice putere straina (singur stapanitor). Domnul avea atributii juridice (era judecatorul suprem), legislative (stabilea legile) si avea dreptul de a bate moneda.
Sfatul Domnesc, alcatuit din boieri cu dregatorii (functii) si din clerul inalt (mitropolitul si episcopii), hotarea impreuna cu domnul politica externa si interna. Cele mai importante dregatorii in acest Sfat Domnesc erau cea de Portar al Sucevei in Moldo va si de Ban al Olteniei in tara Romaneasca. Alte functii mai erau si acelea de vornic (atributii legislative), logofat (seful cancelariei domnesti – elibera documente interne si intretinea corespondenta cu exteriorul), spatar (functii militare), paharnic (se ocupa cu pivnitele domnesti), comis (functii militare), stolnic (aprovizionarea Curtii Domnesti), postelnic (atributii diplomatice) si vistier (administratorul finantelor statului).
in cazuri speciale, cum ar fi alegerea unui nou domn, razboiul, era convocata Adunarea tarii, formata din reprezentantii tuturor starilor sociale (boieri, cler, oraseni, tarani liberi).
Curtea Domneasca era formata din boierii mai importanti, cu dregatorii, impreuna cu ostasii si slujitorii domnului. De obicei Curtea era asezata la Curtea de Arges (care era si capitala tarii) sau la Targoviste in tara Romaneasca, iar in Moldova la Baia, Siret sau Suceava (capitala Moldovei).
tarile erau impartite in unitati teritoriale mai mici, judete in tara Romaneasca, tinuturi in Moldova. Nu existau legi scrise, ci oamenii erau judecati dupa "legea pamantului", care era transmisa pe cale orala din generatie in generatie. Boierii primeau mosii in schimbul loialitatii catre domnul lor, iar hiclenia (tradarea) era pedepsita cu moartea.
Apararea tarii era asigurata de cetele militare conduse de boieri, iar in cazuri mai grave era convocata "oastea cea mare", formata din toti barbatii capabili de lupta.
Statul era condus de un voievod care se intitula "mare voievod si domn singur stapanitor". Aceasta insemna ca era comandantul armatei (voievod), stapanul intregii tari (domn) si independent de orice putere straina (singur stapanitor). Domnul avea atributii juridice (era judecatorul suprem), legislative (stabilea legile) si avea dreptul de a bate moneda.
Sfatul Domnesc, alcatuit din boieri cu dregatorii (functii) si din clerul inalt (mitropolitul si episcopii), hotarea impreuna cu domnul politica externa si interna. Cele mai importante dregatorii in acest Sfat Domnesc erau cea de Portar al Sucevei in Moldo va si de Ban al Olteniei in tara Romaneasca. Alte functii mai erau si acelea de vornic (atributii legislative), logofat (seful cancelariei domnesti – elibera documente interne si intretinea corespondenta cu exteriorul), spatar (functii militare), paharnic (se ocupa cu pivnitele domnesti), comis (functii militare), stolnic (aprovizionarea Curtii Domnesti), postelnic (atributii diplomatice) si vistier (administratorul finantelor statului).
in cazuri speciale, cum ar fi alegerea unui nou domn, razboiul, era convocata Adunarea tarii, formata din reprezentantii tuturor starilor sociale (boieri, cler, oraseni, tarani liberi).
Curtea Domneasca era formata din boierii mai importanti, cu dregatorii, impreuna cu ostasii si slujitorii domnului. De obicei Curtea era asezata la Curtea de Arges (care era si capitala tarii) sau la Targoviste in tara Romaneasca, iar in Moldova la Baia, Siret sau Suceava (capitala Moldovei).
tarile erau impartite in unitati teritoriale mai mici, judete in tara Romaneasca, tinuturi in Moldova. Nu existau legi scrise, ci oamenii erau judecati dupa "legea pamantului", care era transmisa pe cale orala din generatie in generatie. Boierii primeau mosii in schimbul loialitatii catre domnul lor, iar hiclenia (tradarea) era pedepsita cu moartea.
Apararea tarii era asigurata de cetele militare conduse de boieri, iar in cazuri mai grave era convocata "oastea cea mare", formata din toti barbatii capabili de lupta.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 07 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :