Statistics:
Visits: 4,377 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
10
Fame Riser
|
|||||||||||
Inceputurile Culturii Scrise Romanesti
Q: | Intreaba despre Inceputurile Culturii Scrise Romanesti |
In perioada marilor migratii s-au pastrat cateva inscriptii in greaga si Latina. Cel mai important document ramane "Raspunsul" in limba Latina trimis regelui ungur Arpad de catre Monumerut, duce al Biharei.
Textul este inclus in "Cronica notarului anonim" si contine o profunda dragoste fata de pamant concretizata intr-un refuz categoric de a-l ceda regelui : "Noi insa nici din dragoste, nici din frica nu-i cedam din pamant nici cat un deget."
Aceasta scrisoare deschide seria documentelor diplomatice romanesti. In limba latina, cele mai importante documente sunt "Memoriul lui Vlad Tepes catre Matei Corvin" redactat in secolul al XV-lea de Radu Gramaticu, "Hungaria", scrisa de Nicolaus Olahus. Acest umanist transilvanean descrie principalele regiuni istorice romanesti: Tara Romaneasca , Moldova, Transilvania, Tara Somesului, Tara Crisurilor, formuland ideea originilor latine a limbii si a locuitorilor, aratand totodata ca au "aceeasi limba,religie si obiceiuri".
Limbi de cultura folosite in Evul Mediu romanesc sunt: limba latina, folosita ca limba a cultului catolic; limba slavona, ca limba a cultului ortodox; limba greaca folosita accidental. Cele doua limbi mentionate, latina si slavona, sunt limbi liturgice, oficiale, limbi de cancelarie sau limbi culte.
Limba romana incepe sa fie folosita mai des abiadin secolul al XVI-lea. Literatura romana in limba slavona cuprinde: manuscrise in limba slavona, din care fac parte scrierile religioase, canonice, facute in manastiri de catre calugari (se grupeaza in scrieri nerecunoscute de biserica si scrieri de drept canonic, traduse de obicei idin legislatia bizantina); scrieri istorice, din care fac parte cronicile bizantine si turcesti, precum si cronicile domnesti originale (Cronica lui Stefan cel Mare); scrieri literare, care cuprind imnuri religioase, povestiri hagiografice si carti populare (Varlaam si Iaasaf; Alexandria)
Dimensiunea religioasa a existentei se remarca incepand cu secolul al XVII-lea, cand limba slavona, ca limba a cultului ortodox, e inlocuita cu limba romana.
Literatura in limba romana
O influenta favorabila asupra inlocuirii limbillor oficiale cu limba poporului au adus reformele lui Pus Luter si Calvin, care au cerut dreptul fiecarui popor de a avea carti scrise cu limba lui.
Primele documente scrise in limba romana sunt scrisorile : "Scrisoarea lui Neacsu din Campulung", 1521. Din necesitatea de a avea carti in limba romana, au fost traduse carti religioase. In secolul al XVI- lea sunt infiintate primele tipografii. Cea mai importanta lucrare a literaturii romane poate fi considerata Biblia de la Bucuresti, din anul 1866.
Emanciparea limbii romane s-a produs odata cu introducerea limbii romane in domeniul cultului reliogios. Mitropolitul Varlaam, prin lucrarea "Cazania" din anul 1643, pune bazele celei dintai structuri literare ale limbii romane, aratand unitatea de limba exsitenta intre cele trei provincii.
Primul nostru poet este considerat mitropolitul Dosoftei, prin lucrarea "Psaltirea", din anul 1673. "Psaltirea" e o traducere a psalmilor lui David din literatura ebraica. Este considerata intaiul monument de limba poetica romaneasca.
Pentru traducerea psalmilor, Dosoftei s-a folosit de cuvinte noi, a imprumutat cuvinte din alte limbi, sau a creat cuvinte.
Limba romana il cunoaste prin Mitropolitul Antim Vireanu, dezvoltarea artei oratoriei religioase prin lucrarea "Didahiile" (Predici) . Prin intermediul acestor didahii, Antim Vireanu, construieste in jur de 28 de predici, care se deschid cu o introducere in subiect, care se continua cu un exordiu, adica comentarea continutului, urmat de o tratare a subiectuluisi o incheiere. Procedeele artei oratorice sunt cele ale retoricii clasice: comparatia, antiteza, interogatia retorica.
Tipariturile religioase au contribuit in primul rand la introducerea limbii romane in biserica, inlocuind limba slavona, au ajutat la formarea limbii romane literare, au contribuit la dezvoltarea ulterioara a cronicarilor din Moldova si Tara Romaneasca.
Unificarea lingvistica si lima literara
Secolele al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea creeaza conditii prielnice pentru formarea limbii literare. Cartile circula in copii, manuscrise si cu tiparituri, in cele trei tari romanesti.
Accesul cultural este unul usor influentat de statutul social, al stiutorilor de carte (preoti, negustori, comercianti) . Raspandirea culturii scrise se face si prin intemediul comenzilor cerute de boierii romani si negustori. Traducerile depasesc sfera religioasa: se traduc carti populare, juridico-administrative si laice.
Literatura istoriografica originala se compune din: letopisetele cronicarilor moldoveni (Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce) si a cronicarilor munteni (stolnicul C-tin Cantacuzino, Serban Greceanu, Radu Greceanu) .
In a doua jumatate a secolului al XVII-lea se tiparesc : Noul Testament de la Balgrad (anul 1648), traducere facuta de Simion Stefan, Mitropolitul Ardealului; Biblia de la Bucuresti din anul 1688, traducere facuta de Serban Greceanu si Radu Greceanu, din pounca data de voievodul Serban Cantacuziono.
Prin traducerea Noului Testament, Simion Stefan spunea: "Cuvintele trebuie sa fie ca banii, ca banii aceia sunt bani, care circula in toate tarile si cuvintele acelea sunt bune, care le inteleg toti" .
Literatura si pictura religioasa
In jurul manastirilor si al bisericilor s-au dezvoltat adevarate scoli de pictura si … de copisti,a stfel la manastirea Neamt intalnim o serie de manuscrise miniate (impodobit cu desn ornamental sau figurativ, in culori) .
Tot din aceaste perioada avem o serie de incunabile. Incunabula este un exemplu dintr-o carte tiparita.
Textul este inclus in "Cronica notarului anonim" si contine o profunda dragoste fata de pamant concretizata intr-un refuz categoric de a-l ceda regelui : "Noi insa nici din dragoste, nici din frica nu-i cedam din pamant nici cat un deget."
Aceasta scrisoare deschide seria documentelor diplomatice romanesti. In limba latina, cele mai importante documente sunt "Memoriul lui Vlad Tepes catre Matei Corvin" redactat in secolul al XV-lea de Radu Gramaticu, "Hungaria", scrisa de Nicolaus Olahus. Acest umanist transilvanean descrie principalele regiuni istorice romanesti: Tara Romaneasca , Moldova, Transilvania, Tara Somesului, Tara Crisurilor, formuland ideea originilor latine a limbii si a locuitorilor, aratand totodata ca au "aceeasi limba,religie si obiceiuri".
Limbi de cultura folosite in Evul Mediu romanesc sunt: limba latina, folosita ca limba a cultului catolic; limba slavona, ca limba a cultului ortodox; limba greaca folosita accidental. Cele doua limbi mentionate, latina si slavona, sunt limbi liturgice, oficiale, limbi de cancelarie sau limbi culte.
Limba romana incepe sa fie folosita mai des abiadin secolul al XVI-lea. Literatura romana in limba slavona cuprinde: manuscrise in limba slavona, din care fac parte scrierile religioase, canonice, facute in manastiri de catre calugari (se grupeaza in scrieri nerecunoscute de biserica si scrieri de drept canonic, traduse de obicei idin legislatia bizantina); scrieri istorice, din care fac parte cronicile bizantine si turcesti, precum si cronicile domnesti originale (Cronica lui Stefan cel Mare); scrieri literare, care cuprind imnuri religioase, povestiri hagiografice si carti populare (Varlaam si Iaasaf; Alexandria)
Dimensiunea religioasa a existentei se remarca incepand cu secolul al XVII-lea, cand limba slavona, ca limba a cultului ortodox, e inlocuita cu limba romana.
Literatura in limba romana
O influenta favorabila asupra inlocuirii limbillor oficiale cu limba poporului au adus reformele lui Pus Luter si Calvin, care au cerut dreptul fiecarui popor de a avea carti scrise cu limba lui.
Primele documente scrise in limba romana sunt scrisorile : "Scrisoarea lui Neacsu din Campulung", 1521. Din necesitatea de a avea carti in limba romana, au fost traduse carti religioase. In secolul al XVI- lea sunt infiintate primele tipografii. Cea mai importanta lucrare a literaturii romane poate fi considerata Biblia de la Bucuresti, din anul 1866.
Emanciparea limbii romane s-a produs odata cu introducerea limbii romane in domeniul cultului reliogios. Mitropolitul Varlaam, prin lucrarea "Cazania" din anul 1643, pune bazele celei dintai structuri literare ale limbii romane, aratand unitatea de limba exsitenta intre cele trei provincii.
Primul nostru poet este considerat mitropolitul Dosoftei, prin lucrarea "Psaltirea", din anul 1673. "Psaltirea" e o traducere a psalmilor lui David din literatura ebraica. Este considerata intaiul monument de limba poetica romaneasca.
Pentru traducerea psalmilor, Dosoftei s-a folosit de cuvinte noi, a imprumutat cuvinte din alte limbi, sau a creat cuvinte.
Limba romana il cunoaste prin Mitropolitul Antim Vireanu, dezvoltarea artei oratoriei religioase prin lucrarea "Didahiile" (Predici) . Prin intermediul acestor didahii, Antim Vireanu, construieste in jur de 28 de predici, care se deschid cu o introducere in subiect, care se continua cu un exordiu, adica comentarea continutului, urmat de o tratare a subiectuluisi o incheiere. Procedeele artei oratorice sunt cele ale retoricii clasice: comparatia, antiteza, interogatia retorica.
Tipariturile religioase au contribuit in primul rand la introducerea limbii romane in biserica, inlocuind limba slavona, au ajutat la formarea limbii romane literare, au contribuit la dezvoltarea ulterioara a cronicarilor din Moldova si Tara Romaneasca.
Unificarea lingvistica si lima literara
Secolele al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea creeaza conditii prielnice pentru formarea limbii literare. Cartile circula in copii, manuscrise si cu tiparituri, in cele trei tari romanesti.
Accesul cultural este unul usor influentat de statutul social, al stiutorilor de carte (preoti, negustori, comercianti) . Raspandirea culturii scrise se face si prin intemediul comenzilor cerute de boierii romani si negustori. Traducerile depasesc sfera religioasa: se traduc carti populare, juridico-administrative si laice.
Literatura istoriografica originala se compune din: letopisetele cronicarilor moldoveni (Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce) si a cronicarilor munteni (stolnicul C-tin Cantacuzino, Serban Greceanu, Radu Greceanu) .
In a doua jumatate a secolului al XVII-lea se tiparesc : Noul Testament de la Balgrad (anul 1648), traducere facuta de Simion Stefan, Mitropolitul Ardealului; Biblia de la Bucuresti din anul 1688, traducere facuta de Serban Greceanu si Radu Greceanu, din pounca data de voievodul Serban Cantacuziono.
Prin traducerea Noului Testament, Simion Stefan spunea: "Cuvintele trebuie sa fie ca banii, ca banii aceia sunt bani, care circula in toate tarile si cuvintele acelea sunt bune, care le inteleg toti" .
Literatura si pictura religioasa
In jurul manastirilor si al bisericilor s-au dezvoltat adevarate scoli de pictura si … de copisti,a stfel la manastirea Neamt intalnim o serie de manuscrise miniate (impodobit cu desn ornamental sau figurativ, in culori) .
Tot din aceaste perioada avem o serie de incunabile. Incunabula este un exemplu dintr-o carte tiparita.
Tag-uri: literatura, moldova, documente, cronica |
- Morometii de Marin Preda - rezumat (66014 visits)
- Chirita in provincie de Vasile Alecsandri - prezentare generala (40848 visits)
- Caracterul Bildungsroman al Povestii lui Harap Alb (24996 visits)
- Hanul Ancutei de Mihail Sadoveanu - comentariu literar (22419 visits)
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu - prezentare generala (22000 visits)
- Romania intre Orient si Occident (20124 visits)
- Figuri de stil - Definitii si exemple (20026 visits)
- Sfarsit de toamna de Vasile Alecsandri - Fisa de lectura (19758 visits)
- Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu - demonstratie ca este povestire (17110 visits)
- Monastirea Argesului - comentariu literar (16106 visits)
- In vreme de razboi de Ion Luca Caragiale - prezentare generala (15552 visits)
- Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu - comentariu literar (15220 visits)
- Lacustra de George Bacovia - comentariu literar (15064 visits)
- Vizita... de Ion Luca Caragiale - Caracterizarea personajului principal, Ionel (14686 visits)
- Plumb de George Bacovia - comentariu literar (13722 visits)
- Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
- Caracterizarea personajului Stavrache din opera In vreme de razboi scrisa de I. L. Caragiale
- Scoala
- Dispute
- Timp
- Cuvinte
- 10. 2
- Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
- Caracterizarea personajului Stavrache din opera In vreme de razboi scrisa de I. L. Caragiale
- Referat despre poezia Elegia a cincea scrisa de Nichita Stanescu-a doua parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a treia parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a doua parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-prima parte
- Despre Marin Preda si opera sa
- Caracterizarea personajelor in opera Enigma Otiliei scrisa de George Calinescu
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a cincea parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a patra parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a treia parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a doua parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-prima parte
Categorie: Eseuri - ( Eseuri - Archiva)
Data Adaugarii: 04 December '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :