Statistics:
Visits: 2,233 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
10
Fame Riser
|
|||||||||||
Poezia Revedere - de Mihai Eminescu
Q: | Intreaba despre Poezia Revedere - de Mihai Eminescu |
Aceasta poezie este asemanatoare unei doine, fiind o prozopee dezvoltata pe dialogul om-natura.
In prima imagine poezia se structureaza din punct de vedere compozitional pe doua planuri distincte, marcate prin dialog(intrebarile poetului si raspunsuriile codrului).
Poezia este structurata pe patru secvente poetice, concretizate in cele doua intrebari si doua raspunsuri, al caror liant este motivul timpului ce se scurge ireversibil.
La prima interventie, eul liric se adreseaza codrului cu admiratie si afectiune “codrutule†dar si cu o anumita mandrie pentru faptul ca el a cunoscut si alte lumi “multa vrreme am um imblatâ€. In acelasi timp simtim regretul provocat de scurgerea ireversibila a timpului “Ca de cand nu te-am vazut/Multa vreme a trecutâ€.
S e observa concentrarea unor sintagme din aria nationala a timpului.
In cele doua secvente dezbaterea despre problema timpului se rezolva prin antiteza dintre doua concepte filosofice: omul trecator si codrul etern.
In acest prim plan apare si raspunsul codrului in ceea ce numim din punct de vedere compozitional, cea de-a doua secventa poetica.
In raspunsul sau codrul se afla nepasator in fata trecerii timpului. El nu cunoaste decat doua sezoane pe care le repeta ciclic, timpul fiind in esenta lui acelasi:â€Iarna viscolul ascult/Crengile-mi rupandu-le/Apele astupandu-le/Troienind cararile/Si gonind cantarile/Si mai fac ce fac de mult/Vara doina mi-o ascult/Pe cararea spre izvor/Ce le-am dat-o tuturor…â€. Perceptia timpului se face cu detasare si obiectivitate, in tonalitate nostalgica, punandu-se accent pe ciclicitate. Ordinea fireasca irevocabila, actioneaza asupra naturi in mod constant:dupa iarna, vine primavara:â€Tu din tanar precum esti/Tot mereu intinerestiâ€, in timp ce pentru existenta umana timpul este ireversibil. Pentru natura, notiunea de timp nu exista, de aici nepasarea codrului “Ce mi-i vremeaâ€.
In partea a doua, ultimele doua secvente, se resimte miscarea spatiului din afara spre vibratia dinauntru si transferul notiunii obiective despre timp in substanta de suflet.
Codrul remarca faptul ca exista in natura un fel de incremenire in vesnicie.
Astfel, aceleasi stele se odihnesc pe la noi. Dunarea merge vesnic, acelasi vant bate.
Mascand antiteza dintre perasibilitatea omului si vesnicia naturii codrul exclama sententios:â€Numai omu-i schimbator/Pe pamant ratacitorâ€. In schimb, natura, nesupusa timpului isi continua existenta pe baza unei relatii de dualitate:â€Iar noi locului ne tinem/Cum am fost asa ramanem/Marea si cu raurile/Lumea cu pustiurile/Luna si cu soarele/Codrul cu izvoarele.
Un singur cuvant ambigu apare in intregul text:â€pustiurile†ce insotesc “lumea†care ar simboliza faptul ca existenta umana este supusa suferintei si zadarniciei.
In prima imagine poezia se structureaza din punct de vedere compozitional pe doua planuri distincte, marcate prin dialog(intrebarile poetului si raspunsuriile codrului).
Poezia este structurata pe patru secvente poetice, concretizate in cele doua intrebari si doua raspunsuri, al caror liant este motivul timpului ce se scurge ireversibil.
La prima interventie, eul liric se adreseaza codrului cu admiratie si afectiune “codrutule†dar si cu o anumita mandrie pentru faptul ca el a cunoscut si alte lumi “multa vrreme am um imblatâ€. In acelasi timp simtim regretul provocat de scurgerea ireversibila a timpului “Ca de cand nu te-am vazut/Multa vreme a trecutâ€.
S e observa concentrarea unor sintagme din aria nationala a timpului.
In cele doua secvente dezbaterea despre problema timpului se rezolva prin antiteza dintre doua concepte filosofice: omul trecator si codrul etern.
In acest prim plan apare si raspunsul codrului in ceea ce numim din punct de vedere compozitional, cea de-a doua secventa poetica.
In raspunsul sau codrul se afla nepasator in fata trecerii timpului. El nu cunoaste decat doua sezoane pe care le repeta ciclic, timpul fiind in esenta lui acelasi:â€Iarna viscolul ascult/Crengile-mi rupandu-le/Apele astupandu-le/Troienind cararile/Si gonind cantarile/Si mai fac ce fac de mult/Vara doina mi-o ascult/Pe cararea spre izvor/Ce le-am dat-o tuturor…â€. Perceptia timpului se face cu detasare si obiectivitate, in tonalitate nostalgica, punandu-se accent pe ciclicitate. Ordinea fireasca irevocabila, actioneaza asupra naturi in mod constant:dupa iarna, vine primavara:â€Tu din tanar precum esti/Tot mereu intinerestiâ€, in timp ce pentru existenta umana timpul este ireversibil. Pentru natura, notiunea de timp nu exista, de aici nepasarea codrului “Ce mi-i vremeaâ€.
In partea a doua, ultimele doua secvente, se resimte miscarea spatiului din afara spre vibratia dinauntru si transferul notiunii obiective despre timp in substanta de suflet.
Codrul remarca faptul ca exista in natura un fel de incremenire in vesnicie.
Astfel, aceleasi stele se odihnesc pe la noi. Dunarea merge vesnic, acelasi vant bate.
Mascand antiteza dintre perasibilitatea omului si vesnicia naturii codrul exclama sententios:â€Numai omu-i schimbator/Pe pamant ratacitorâ€. In schimb, natura, nesupusa timpului isi continua existenta pe baza unei relatii de dualitate:â€Iar noi locului ne tinem/Cum am fost asa ramanem/Marea si cu raurile/Lumea cu pustiurile/Luna si cu soarele/Codrul cu izvoarele.
Un singur cuvant ambigu apare in intregul text:â€pustiurile†ce insotesc “lumea†care ar simboliza faptul ca existenta umana este supusa suferintei si zadarniciei.
Tag-uri: poezie |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 March '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :