Statistics:
Visits: 1,733 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
10
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei Revedere scrisa de Mihai Eminescu - prima parte
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei Revedere scrisa de Mihai Eminescu - prima parte |
Poezia eminesciana de inspiratie folclorica se constituie ca materie populara distilata, ca folclor savant, creand viziuni filosofice, cosmice, mitice. Lirice, textele au ca fundament tocmai ideea centrala a poeziei populare -consubstantialitatea om - natura. Indeobste, texte ca La mijloc de codru, Ce te legeni..., Revedere au in centru un motiv al meditatiei. Pretextul folcloric poate fi nucleul pe care poetul creeaza liber - ca in Calin (file din poveste), Fat-Frumos din tei, Mai am un singur dor.
Revedere a fost publicata la 1 octombrie 1879 in “Convorbiri literareâ€, fiind prima poezie eminesciana in tehnica populara data tiparului, chiar daca incercari de acest tip poetul mai facuse.
Remarca lui Eminescu in legatura cu intentionalitatea lirica a poeziei populare tine de o argumentatie asupra autenticitatii valorice; poezia populara “nu este decat limba simtamantuluiâ€.
“Codrul vorbind este un mit desavarsit, fiindca simbolul poetic pe care-l contine (inertia indiferenta a spetelor) starneste peste tot procesul intelectualâ€, scrie G. Calinescu (Opera lui Mihai Eminescu). Ideea e inalta si e oferita chiar de poezia populara, unde poetul a gasit si modelul incipitului acestei meditatii: “Codrule codrutule, / Dezmorteste-ti apele / Si grabeste de-nfrunzeste / Ca draguta te doreste†sau “Ia, -mi gandesc, codrut, de tine, / Ca nu batranesti ca mine, / Ca tu toamna batranesti...†Motivul central are, desigur, valoare simbolica; transfigurarea ideii de permanenta, de eternitate a Fiintei, de natura perpetuu regenerativa reprezinta ideile cele mai generoase ale poeziei. Simbologia codrului e dintre cele mai bogate. Asimilat cu divinitatea, la fel ca si marea, luna sau luceferii (cf. G. Calinescu), codrul e receptaculul a multiple alte semnificatii, de ordin afectiv: codrul e un confesor, un “frate†sau un dublu al fiintei umane, un spatiu al recluziunii, un labirint in care ratacirea implica, la randul ei, conotatii antitetice (initiatice in esenta).
In dialogul eu - codru se figureaza contemplatia sinelui prin recursul la un reper model - padurea - aici spiritualizata. Padurea e “spatiul paradisiac al inceputuluiâ€, “templu cosmic in care «bolti» se clatina, palpita de viata eterna†(Ioana Em. Petrescu), “forma fixa care depaseste fenomenele multiple ale vietii prin abstragerea in atemporal†(D. Popovici). Glasul interogativ apartine unei fiinte meditative, a carei sensibilitate ii permite comunicarea cu fenomenele, natura umana creatoare (poetul), generativa, dar inchisa in propria limitare de fiinta perisabila. Sentiment cosmic, tristetea se alatura duiosiei (diminutivele sunt sugestive).
Revedere a fost publicata la 1 octombrie 1879 in “Convorbiri literareâ€, fiind prima poezie eminesciana in tehnica populara data tiparului, chiar daca incercari de acest tip poetul mai facuse.
Remarca lui Eminescu in legatura cu intentionalitatea lirica a poeziei populare tine de o argumentatie asupra autenticitatii valorice; poezia populara “nu este decat limba simtamantuluiâ€.
“Codrul vorbind este un mit desavarsit, fiindca simbolul poetic pe care-l contine (inertia indiferenta a spetelor) starneste peste tot procesul intelectualâ€, scrie G. Calinescu (Opera lui Mihai Eminescu). Ideea e inalta si e oferita chiar de poezia populara, unde poetul a gasit si modelul incipitului acestei meditatii: “Codrule codrutule, / Dezmorteste-ti apele / Si grabeste de-nfrunzeste / Ca draguta te doreste†sau “Ia, -mi gandesc, codrut, de tine, / Ca nu batranesti ca mine, / Ca tu toamna batranesti...†Motivul central are, desigur, valoare simbolica; transfigurarea ideii de permanenta, de eternitate a Fiintei, de natura perpetuu regenerativa reprezinta ideile cele mai generoase ale poeziei. Simbologia codrului e dintre cele mai bogate. Asimilat cu divinitatea, la fel ca si marea, luna sau luceferii (cf. G. Calinescu), codrul e receptaculul a multiple alte semnificatii, de ordin afectiv: codrul e un confesor, un “frate†sau un dublu al fiintei umane, un spatiu al recluziunii, un labirint in care ratacirea implica, la randul ei, conotatii antitetice (initiatice in esenta).
In dialogul eu - codru se figureaza contemplatia sinelui prin recursul la un reper model - padurea - aici spiritualizata. Padurea e “spatiul paradisiac al inceputuluiâ€, “templu cosmic in care «bolti» se clatina, palpita de viata eterna†(Ioana Em. Petrescu), “forma fixa care depaseste fenomenele multiple ale vietii prin abstragerea in atemporal†(D. Popovici). Glasul interogativ apartine unei fiinte meditative, a carei sensibilitate ii permite comunicarea cu fenomenele, natura umana creatoare (poetul), generativa, dar inchisa in propria limitare de fiinta perisabila. Sentiment cosmic, tristetea se alatura duiosiei (diminutivele sunt sugestive).
Tag-uri: comentariu, poezie, revedere, convorbiri literare, folclor |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 05 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :