Statistics:
Visits: 1,164 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre literature mesopotamiana - a doua parte
Q: | Intreaba despre Referat despre literature mesopotamiana - a doua parte |
Istar coboara „in tara de unde nu este intoarcere, in tara pe care tu o stii In lacasul din care cel ce a intrat, niciodata nu mai iese, in intunecatul lacas ai carui locuitori nu stiu ce e lumina, Acolo unde ei se hranesc cu tarina, mimai noroi maninca..."
Dar zeita Infernului Ereskigal, geloasa de frumusetea zeitei Istar, o intemniteaza, intreaga lume este lovita de nenorocirea secetei si a sterilitatii si poemul deplinge „in cintecele de jale ale flautelor" soarta lui Tammuz si a intregii omeniri:
""Deasupra trupului preaiubitului Fiu se inalta plinsele.
Plinseie pentru lanurile fara spice,
Plinsete pentru mamele si pentru copilasii pe moarte,
Plinsete pentru albiile secate ale fluviilor,
Plinsete pentru helesteelein care pestele a pierit,
Plinsete pentru baltile cu trestiile incremenite,
Plinsete pentru padurile unde tamarinul nu mai infloreste
Pllnseie pentru cimpiile unde ierburile nu mai cresc,
Plinsete pentru livezile unde nu mai curge vinul si mierea..."
Dar zeilor li se face mila de oameni, poruncesc stapinei Infernului sa o elibereze pe Istar, care se reintoarce pe pamint aducandu-l si pe iubitul ei Tammuz: iubirea a fost mai puternica decat moartea, natura renaste la o noua viata.Acest poem despre Tammuz si Istar era cintat la sarbatorile primaverii ca text de spectacol dramatic sacru, de mister: prima opera din istoria teatrului religios, alaturi de Misteriul lui Osiris, si mult inaintea misteriilor lui Dionysos.
Ideea puternicei dragoste de viata va genera si alte poeme babiloniene, ale caror protagonisti de asta data nu mai apartin lumii zeilor si a eroilor, a semizeilor. Acestui ciclu ii apartin Poemul lui Adapa si Poemul lui Etana. In nici o alta literatura a Orientului Antic nu este atat de prezenta ca aici tema eroului insetat de nemurire. Si nicaieri aceasta idee nu capata o forma artistica comparabila cu cea a Epopeii lui Ghilgames, primul epos al omenirii, genul epopeii nefiind practicat inca de nici un alt popor.
Dar zeita Infernului Ereskigal, geloasa de frumusetea zeitei Istar, o intemniteaza, intreaga lume este lovita de nenorocirea secetei si a sterilitatii si poemul deplinge „in cintecele de jale ale flautelor" soarta lui Tammuz si a intregii omeniri:
""Deasupra trupului preaiubitului Fiu se inalta plinsele.
Plinseie pentru lanurile fara spice,
Plinsete pentru mamele si pentru copilasii pe moarte,
Plinsete pentru albiile secate ale fluviilor,
Plinsete pentru helesteelein care pestele a pierit,
Plinsete pentru baltile cu trestiile incremenite,
Plinsete pentru padurile unde tamarinul nu mai infloreste
Pllnseie pentru cimpiile unde ierburile nu mai cresc,
Plinsete pentru livezile unde nu mai curge vinul si mierea..."
Dar zeilor li se face mila de oameni, poruncesc stapinei Infernului sa o elibereze pe Istar, care se reintoarce pe pamint aducandu-l si pe iubitul ei Tammuz: iubirea a fost mai puternica decat moartea, natura renaste la o noua viata.Acest poem despre Tammuz si Istar era cintat la sarbatorile primaverii ca text de spectacol dramatic sacru, de mister: prima opera din istoria teatrului religios, alaturi de Misteriul lui Osiris, si mult inaintea misteriilor lui Dionysos.
Ideea puternicei dragoste de viata va genera si alte poeme babiloniene, ale caror protagonisti de asta data nu mai apartin lumii zeilor si a eroilor, a semizeilor. Acestui ciclu ii apartin Poemul lui Adapa si Poemul lui Etana. In nici o alta literatura a Orientului Antic nu este atat de prezenta ca aici tema eroului insetat de nemurire. Si nicaieri aceasta idee nu capata o forma artistica comparabila cu cea a Epopeii lui Ghilgames, primul epos al omenirii, genul epopeii nefiind practicat inca de nici un alt popor.
Tag-uri: literatura mesopotamiana, referat, cultura |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 04 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :