Statistics:
Visits: 1,123 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre cunostintele de matematica, astronomie si lexicografie in Mesopotamia - a doua parte
Q: | Intreaba despre Referat despre cunostintele de matematica, astronomie si lexicografie in Mesopotamia - a doua parte |
Inca din timpuri stravechi sumerienii efectuasera o grupare a stelelor in constelatii. Clasarea acestor constelatii in raport cu rasaritul soarelui le-a servit la intocmirea calendarului. Calendarul sumero-babilonian, la inceput lunar, a devenit (chiar in mileniul al III-lea i.e.n.) lunisolar, avand un an de 12 luni lunare, ceea ce dadea un total de 354 de zile; dar aceasta neconcor-danta de 11 zile si un sfert fata de anul solar, era reglata din trei in trei ani prin prelungirea anului cu inca o luna. O alta inovatie a babilonienilor a fost impartirea zilei in 12 ore-duble, la rindul lor impartite in 60 de minute-duble fiecare, iar minutele, in 60 de secunde-duble. Acest principiu de subdivizare l-au adoptat mai intii evreii, apoi grecii, care l-au transmis (prin intermediul romanilor) er
Oricat de sumara privire asupra stiintei mesopotamienilor nu se poate incheia fara a aminti acea forma primara a stiintei filologice care este contributia lor in domeniul lexicografiei.
Repertoriile lexicografice descoperite cuprind domeniile cele mai variate: tehnica, unelte, constructii, tari, regiuni, fluvii si riuri, munti si podisuri, mestesuguri, divinitati, imbracaminte, hrana si bauturi, s.a. Ceea ce confera un caracter stiintific acestor repertorii este gruparea lor pe categorii, clase, familii, specii. Importante pentru studiul limbilor Orientului Apropiat din acele timpuri sunt listele bilingve de cuvinte, precum si acele adevarate microlexicoane in 3 si chiar 4 limbi. Bineinteles ca o rigoare stiintifica in intelesul modern al termenului, lipseste. Este insa incontestabila importanta si valoarea acestor repertorii, care ne transmit (de pilda) indicatii de toponimie, rudimentare harti locale, sau planuri (chiar daca incorecte) de orase, de cartiere, sau de canale. Dupa cum, de asemenea incontestabila este importanta listelor dinastice pentru cunoasterea cronologiei istoriei mesopotamiene.
Stiinta mesopotamiana a reusit foarte greu si rareori sa depaseasca stadiul empirismului. Observatii, constatari, descrieri, tatonari, calcule, dar fara ca autorii lor sa se ridice la nivelul abstractizarii, fara sa enunte principii, si chiar fara sa indice metode.
In domeniul matematicii, de exemplu, se pun problemele, se indica operatiile de efectuat, se gasesc solutii chiar exacte, dar nu se formuleaza un rationament, nu se procedeaza la o demonstratie. Aceasta, din cauza ca stiinta lor a ramas conditionata in primul rand de stadiul de civilizatie respectiv; dar si de mentalitatea religioasa care predomina, limitata si limitatoare. Caci mesopotamienii considerau stiinta ca un dar al zeilor, ca o revelatie divina pe care omul n-are nici voie, nici nevoie de a o aprofunda, limitandu-se doar sa o constate. Determinata si limitata de imperativa ideologie religioasa, o asemenea atitudine mentala ducea inevitabil la un progres lent (daca nu la un relativ imobilism) in viata sociala, in organizarea politica, in practica juridica, in arta, in stiinta, si chiar in domeniul vietii religioase.
ei moderne, pana in zilele noastre. Interesant, apoi, este de mentionat faptul ca in secolul al VII-lea i.e.n. babilonienii au reusit (dar nu se stie pe ce calc) sa prevada aproape exact eclipsele de luna.
Oricat de sumara privire asupra stiintei mesopotamienilor nu se poate incheia fara a aminti acea forma primara a stiintei filologice care este contributia lor in domeniul lexicografiei.
Repertoriile lexicografice descoperite cuprind domeniile cele mai variate: tehnica, unelte, constructii, tari, regiuni, fluvii si riuri, munti si podisuri, mestesuguri, divinitati, imbracaminte, hrana si bauturi, s.a. Ceea ce confera un caracter stiintific acestor repertorii este gruparea lor pe categorii, clase, familii, specii. Importante pentru studiul limbilor Orientului Apropiat din acele timpuri sunt listele bilingve de cuvinte, precum si acele adevarate microlexicoane in 3 si chiar 4 limbi. Bineinteles ca o rigoare stiintifica in intelesul modern al termenului, lipseste. Este insa incontestabila importanta si valoarea acestor repertorii, care ne transmit (de pilda) indicatii de toponimie, rudimentare harti locale, sau planuri (chiar daca incorecte) de orase, de cartiere, sau de canale. Dupa cum, de asemenea incontestabila este importanta listelor dinastice pentru cunoasterea cronologiei istoriei mesopotamiene.
Stiinta mesopotamiana a reusit foarte greu si rareori sa depaseasca stadiul empirismului. Observatii, constatari, descrieri, tatonari, calcule, dar fara ca autorii lor sa se ridice la nivelul abstractizarii, fara sa enunte principii, si chiar fara sa indice metode.
In domeniul matematicii, de exemplu, se pun problemele, se indica operatiile de efectuat, se gasesc solutii chiar exacte, dar nu se formuleaza un rationament, nu se procedeaza la o demonstratie. Aceasta, din cauza ca stiinta lor a ramas conditionata in primul rand de stadiul de civilizatie respectiv; dar si de mentalitatea religioasa care predomina, limitata si limitatoare. Caci mesopotamienii considerau stiinta ca un dar al zeilor, ca o revelatie divina pe care omul n-are nici voie, nici nevoie de a o aprofunda, limitandu-se doar sa o constate. Determinata si limitata de imperativa ideologie religioasa, o asemenea atitudine mentala ducea inevitabil la un progres lent (daca nu la un relativ imobilism) in viata sociala, in organizarea politica, in practica juridica, in arta, in stiinta, si chiar in domeniul vietii religioase.
Tag-uri: matematica, astronomie, lexicografie, mesopotamia |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 04 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :