Civilizatia si cultura mesopotamiana constituie un fenomen deosebit de ma siv in proportii, de divers in manifestari, de fertil in creatii noi, si atat de viu timp de aproape patru milenii. Un fenomen a carui vitalitate a rezultat din fuziunea a trei organisme Sumer, Babilon, Asiria, fiecare din acestea avand o conformatie diferita: Sumer inovator si uman; Babilonul practic si expansionist; Asiria cuceritor brutal, dar si excelent organizator. Trei corpuri care, succesiv, s-au confruntat si s-au infruntat, manifestand insa fiecare o certa disponibilitate receptiva. Babilonul a asimilat civilizatia si culturasumeriana. Asiria a asimilat civilizatia si cultura babiloniana. Si fiecare a sporit prin aporturi originale fondul de cultura si civilizatie preluat de la antecesori.

Privita in an samblu, civilizatia si cultura mesopotamiana suma, sinteza, rezultat, apare ca o opera a unor spirite realiste, cu simt de organizare, severe (pina la cruzime, in cazul asirienilor), atasate de viata terestra, fara a-si face iluzii despre viata de dincolo. Putin inclinati spre meditatie si lipsiti de o sensibilitate pentru ceea ce este spontan, rafinat si delicat, n-au stiut seduce prin gratie, dar (sumero-babilonienii) au manifestat un interes pentru om.

Aceasta prima mare civilizatie regionala, initiatoare in atitea domenii, a lasat omenirii o mostenire considerabila.

Scrierea cuneiforma a fost folosita si de popoarele din jur, timp de aproape trei milenii. Legaturile comerciale stabilite de sumerieni chiar cu tari ande partate au continuat preluate de alte popoare din Orientul Apropiat si dupa apusul istoriei lor; iar contactele internationale stabilite cu aceasta ocazie au contribuit enorm la circulatia ideilor, cu toate beneficiile care au decurs din aceasta. Asirienii au construit primii in lume un sistem de drumuri, preluat apoi de persani, sistem care, prin grecii epocii elenistice, s-a transmis romanilor. In arhitectura, ziguratul a dat probabil ideea minaretului musul manilor si a turnului bisericilor crestine. Iar „in reprezentarea leului si a taurului inaripat asirienii au inspirat larg sculptura Persiei ahemenide. Intreaga arta persana a mostenit temele heraldice asiriene" (J. Boulos).

Sumero-babilonienilor li se datoreaza inceputurile cartografiei, ale chi miei, ale algebrei. Religia lor a transmis evreilor si crestinismului nume roase mituri si elemente de cult. Codai lui Hammurabi a insemnat pentru popoa rele din Orientul Apropiat ceea ce a insemnat dreptul roman pentru popoa rele Europei moderne; influentele lui au fost remarcate in Corpus juris al imparatului bizantin Iustinian „si implicit asupra conceptiei noastre in materie de drept" (W. Schneider).

In urma captivitatii evreilor in Babilo nia, civilizatia si cultura aceasta a lasat urme apreciabile in viata, arhitectura, gandirea si literatura (insusi numele Bibliei este de origine babiloniana) evre ilor, in scrierile morale-sapientiale, cosmogonice, poetice, etc. Metodele de divinatie ale babilonienilor (astrologie, oniromancie, prin haruspicii, s.a.m.d.) au trecut pana la urma si la etrusci, la greci, si de la acestia din urma, prin romani, Europei medievale; iar prin vechii slavi, si la noi in atatea carti populare de acest gen (Trepetnicul, Gromovnicul, Cartea viselor, s.a.).

---

Tag-uri: influenta, civilizatie, mesopotamia

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 04 January '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---