FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 472
Votes: 1
Fame Riser
          
Fame Rank
1
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus

Tag-uri Populare


razboi   tara   domnie   regi   istorie   antichitate   drepturi   civilizatie   lupta   politica   intregire   voievod   romani   daci   unire   investigatie   crima   omor   otrava   personalitati   revolutie   egiptul antic   guvern   spionaj   contraspionaj   interese   referat   india   grecia   evul mediu   cultura   egipt   evrei   familie   relatii   opere  

All Tags

Famous Forum

 

Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus

 Q:   Intreaba despre Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus       
Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus Aflat, în anul 290 în fruntea statului roman, în funcţia de cons Dentatus, din foaierul politic al Romei sau pe campurile de băt ie, a contribuit în cea mai mare măsură la determinarea victori romanilor. Samniţii dădură acestora o parte din Samniu devenind aliaţi ai Romei (ca şi oraşele etrusce), sabinii îş cedară pămanturile şi oraşele, intrate fără drept de vot în componenţa statului roman, iar în teritoriul picenian, chiar pe litoralul adriatic, Roma întemeie colonia Adria.

Galii, ramura senonilor şi cea a boiilor, fură constranşi să se retragă în nord şi, prin victorii romane ulterioare, în care Dentatus a avut un rol determinant, pămantul lor (Ager Gallicus), ce se întindea în nord-estul Umbriei, a fost încorporat în statul roman. Dentatus î ntemeie în Ager Gallicus colonia romană Sena Gallica. Nici pentru Roma şi nici pentru oştenii săi obosiţi, nu fu, însă, pace. Calitatea de mare putere, care pentru Roma începea, în acei ani, să-i determine demersul extern, atrase cererea de ajutor a coloniei greceşti Thurii, din golful Tarent (sudul Peninsulei italice), atacată de lucani. După ce-i învinseră pe lucani (282 î.e.n.), romanii întăriră Thurii şi alte colonii ale grecilor cu garnizoane proprii. O* nefericită (sau poate intenţionată) manevră a unei mici flote romane (zece vase), care ancoră în golful Tarent, fu considerată de cea mai puternică colonie grecească din golf, Tarentul, un amestec în zona sa de influenţă, aşa cum fusese ea delimitată într-un tratat cu Roma, din 302 î.e.n.

Un atac tarentin dublu, asupra flotei şi asupra garnizoanei romane din Thurii, ce fu izgonită, precum şi jignirea solilor romani în Tarent duse la izbucnirea războiului, cunoscut mai ales sub numele de „războiul cu Pyrrhos". Solicitat de tarentini, Pyrrhos, regele Epirului între 306-302 şi 297-272 î.e.n., chiar şi al Macedoniei timp de patru ani (288-284 î.e.n.), nutrind ambiţia constituirii unui stat monarhic occidental, după modelul elenistic oferit de diadohi, dealtfel cu unii dintre ei se şi înrudea, debarcă în Italia în primăvara anului 280 î.e.n.

Comanda o armată redutabilă, de 22 000 de infanterişti, 3000 de călăreţi şi întărită cu un detaşament de elefanţi de luptă. Aceştia din urmă îi aduseră epi'rotului prima victorie asupra Romei, la Heracleea (280 î.e.n.) Aproape o treime din efectivul oştirii romane a fost răpusă în luptă. Victoria lui Pyrrhos atrase in tabăra sa pe lucani şi pe samniţi. (Samniţii, încurajaţi de dificultăţile romanilor în sud, de Neistenţa lucană şi tarentină, se aflau din nou in război cu poma, în aşa-zisul al patrulea război samnit.)

Pyrrhos nu reuşi, însă, în ciuda Victoriei, a alianţelor obţinute să determine şi o coalizare a latinilor, cu toate că-l mai despărţeau de zidurile Romei numai cincizeci de kilometri. Oferă, deci, pace romanilor, respinsă, însă, de senat. Nepregătit pnntru asedierea unei cetăţi de forţa Romei, descurajat In aceasta şi de o demonstraţie în sprijinul Romei a corăbiilor do luptă cartagineze, în portul Ostia (279 î.e.n.), care are ca urmare reînnoirea tratatului romano-punic, Pyrrhos se reface în Apulia, pentru a înfrunta Roma, decisiv, în condiţii mai bune. în acelaşi an, la Ausculum, Pyrrhos obţine o nouă victorie, dar atat de dificilă, cu atat de mari pierderi, încat a devenit celebră expresia „victorie gen Pyrrhos". Din nou, senatul respinge propunerea de pace (a doua) a epirotului, ce începuse a nu se mai înţelege cu tarentinii. Pentru a preveni pericolul cartaginez, ce se putea materializa din Sicilia, unde Cartagina avea posesiuni înfloritoare, Pyrrhos se văzu silit să treacă stramtoarea Messina şi să angajeze, în 278-276 i.e.n., lupte contra acestora.

Romanii profită de lipsa epirotului pentru a slăbi opoziţia aliaţilor peninsulari ai lui Pyrrhos, lucanii, samniţii şi bruţii (coalizaţi şi ei contra Romei) creînd un climat primejdios cetăţii Tarentului. Dificultăţile acesteia, Huccesele nesemnificative ale epiroţilor în Sicilia (Lilybaeum, o bogată colonie punică, nu putu fi cucerită), pericolul prezentat de apariţia unor trupe cartagineze în Sicilia, opoziţia grecilor din coloniile siciliene la metodele tiranice de conducere ale lui Pyrrhos îl determinară pe acesta să revină iu Italia. în 275 î.e.n., cand Roma se afla în faţa celei de-a treia lupte cu Pyrrhos şi pe care toţi o simţeau decisivă, Dentatus preia consulatul (pe care-l va deţine şi în 274 î.e.n.). Era, pentru a treia oară, în fruntea republicii; prima dată fusese consul în 290 î.e.n., cand trupele comandate de el aduseseră Romei victoria finală în cel de-al treilea război samnit, a doua oară în 283 î.e.n., cand înfransese pe galii senoni. încat, păru de bun augur accesul său la magistratura republicană supremă.


Tag-uri: istorie, antichitate, personalitati



Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 01 November '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :