In timpul consulilor Livius Deanter si Marcus Acmilius, romanii au pornit din nou razboiul impotriva aequilor. Acestia erau indarjiti impotriva romanilor din pricina unei colonii intemeiate acolo, pe care o priveau ca pe o fortareata ridicata impotriva tarii lor; totusi in pofida celor mai mari fortari ale aequilor de a o cuceri, colonistii romani le-au respins toate atacurile.

Din pricina zarvei si a nelinistii, s-a recurs la numirea lui Gaius Iunius Bubulcus ca dictator. Acesta a pornit cu oastea romana, insotit de Marcus Titinius, comandantul cavaleriei si, din prima ciocnire, i-a infrant pe aequi.

Tot in cursul aceluiasi an, o flota greceasca, avand capetenie pe Cleonymos, spartan de bastina, a debarcat pe tarmul Italiei, cucerand un oras din tinutul sallentinilor, numit Thuriac . Consulul Acmilius, trimis cu oaste impotriva lui, I-a infrant, iar orasul Thuriac a fozt inapoiat sallentinilor si s-a asternut linistea si pacea in acest tinut.

In unele anale s-a gasit ca cel care a fost trimis cu oastea in tara sallentinilor a fost dictatorul Iunius Bubulcus si ca Cleonymos a parasit Italia fara sa se fi ciocnit cu romanii. Silit de tarmurile neprielnice, el n-a putut debarca in partea stanga a Italiei.

Temandu-se de populatiile salbatice care locuiau in partea rasariteana a Italiei si care se bucurau de cea mai urata faima prin pirateriile lor, Cleonymos a patruns pana pe tarmurile venetilor. Acolo, dupa ce si-a debarcat putini din oamenii sai, a aflat ca acolo nu e decat o limba mica de uscat iar dupa ce va trece dincolo de ea, va da de apele statatoare formate din revarsarile marii, apoi, o sa vada si sesuri intinse, ceva mai incolo niste dealuri. De acolo a zarit gurile unui fluviu (e vorba de raul Meduacus). Cleonymos a poruncit flotei sa porneasca la drum si sa navigheze in susul acestui rau. Ei au ajuns in tinuturi bine populate. Acolo, se aflau trei sate apartinand patavinilor. Dupa ce au debarcat acolo, Cleonymos a poruncit cucerirea satelor. Grecii au dat foc caselor, au pus mana pe o prada mare, oameni si vite.

Cand s-a raspandit zvonul despre acesti venetici, patavinii au pornit mai intai in iures asupra vaselor mai mici. Pazitorii lor au fost inspaimantati si au fost siliti sa treaca cu corabiile pe celalalt tarm al raului. Si pe uscat, in ciocnirile care au avut loc intre ei si piratii razletiti, patavinii au izbandit.

Cand grecii au cautat sa-si gaseasca scaparea la locul de ancorare a corabiilor, le-au iesit in cale si venetii. Piratii lui Cleonymos au fost inconjurati si nimiciti. O parte din cei prinsi au dat de stire ca regele lor Cleonymos e cu flota la o departare de 3000 de de acolo. Dupa ce prizonierii au fosr pusi sub paza, o parte din patavini s-au imbarcat inarmati pe vase de fluviu, si au dezlantuit atacul impotriva flotei grecesti. Piratii in loc sa lupte au fugit catre larg. Acolo, le-au fost capturate grecilor cateva corabii, carora patavinii le-au dat foc. In urma bataliei biruitorii s-au intors la vetrele lor .
Sunt si azi in viata multi cetateni care au vazut la Patavium ciocurile corabiilor si trofeele luate de la spartani. Toate acestea au fost atarnate in vechiul templu al zeitei Junona din acest oras.

---

Tag-uri: flota, istorie, romani

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 07 December '12

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---