Statistics:
Visits: 914 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Prima Constitutie interna romaneasca
Q: | Intreaba despre Prima Constitutie interna romaneasca |
- noul guvern avea în frunte pe Lascăr Catargiu, era alcătuit din conservatori şi liberali.
- la 16 iunie Carol se pronunţă ferm pentru menţinerea Senatului.
La 27 iunie 1866 erau patru probleme nerezolvate:
- problema Senatului
- a dreptului de veto
- problema evreiască
- succesiunea colaterală la tron.
La 3 iulie s-a adoptat articolul 7 (cetăţenia română era condiţionată de apartenenţa la creştinism)
- la 8 iulie Carol primeÅŸte drept de veto absolut,
- la 11 iulie 1866 Constituţia este adoptată de Adunare,
- la 13 iulie 1866 Constituţia este promulgată de Carol I.
Constituţia a fost structurată pe 8 titluri împărţite în capitole şi aceastea din urmă pe secţiuni.
ConÃ…Â £inutul ConstituÅ£iei se referea la:
- teritoriul României
- drepturile românilor
- puterile în stat
- reprezentanţa naţională
- prerogativele Domnului ÅŸi ale miniÅŸtrilor
- celelalte puteri în stat - judecătorească, armata, etc.
Având model Constituţia belgiană, proclamă principii impuse de revoluţia franceză: "libertăţi şi drepturi fundamentale ale cetăţeanului", "suveranitatea naţională", "separarea puterilor în stat", "responsabilitatea miniştrilor", făcând un pas mai departe pe drumul modernizării principipalelor instituţii.
România (prima oară numită oficial astfel) era un regat constituţional ereditar:
- şeful statului avea largi prerogative legislative convoacă, amână şi dizolvă Adunarea Deputaţilor şi Senatul (alese la 4 şi 8 ani cu drept de a reînnoi pe jumătate la mijlocul mandatului).
- iniţiază, sancţionează şi promulgă orice proiect de lege. Beneficiază de drepturi exclusive:
- numeşte şi revocă miniştrii şi toate funcţiile publice,
- este şeful armatei, conferă grade militare.
- îi mai aparţin: amnistierea, graţierea, dreptul de a declara război şi a încheia tratate şi convenţii, de a conferi decoraţii, de a bate moneda.
Reprezentanţa Naţională cuprindea două adunări: Camera şi Senatul.
Adunarea Deputaţilor avea dreptul de autoconducere, de răspuns la mesajul tronului, de legiferare, de interpelare.
- atribuţia specială a Camerei era de a dezbate şi aproba bugetul. Carol îşi exercita puterea legislativă împreună cu Adunările şi cea executivă cu miniştrii.
- legea electorală promova interesele claselor bogate, proprietatea era declarată drept sacru şi inviolabil, dreptul la azd politic.
- libertatea aproape absolută a cuvântului scris.
Constituţia din 1866 a fost un act viguros de independenţă; a fost promulgată de domn fără a ţine seama de suzeranitatea otomană sau garanţia colectivă a celor 7 puteri.
- la 16 iunie Carol se pronunţă ferm pentru menţinerea Senatului.
La 27 iunie 1866 erau patru probleme nerezolvate:
- problema Senatului
- a dreptului de veto
- problema evreiască
- succesiunea colaterală la tron.
La 3 iulie s-a adoptat articolul 7 (cetăţenia română era condiţionată de apartenenţa la creştinism)
- la 8 iulie Carol primeÅŸte drept de veto absolut,
- la 11 iulie 1866 Constituţia este adoptată de Adunare,
- la 13 iulie 1866 Constituţia este promulgată de Carol I.
Constituţia a fost structurată pe 8 titluri împărţite în capitole şi aceastea din urmă pe secţiuni.
ConÃ…Â £inutul ConstituÅ£iei se referea la:
- teritoriul României
- drepturile românilor
- puterile în stat
- reprezentanţa naţională
- prerogativele Domnului ÅŸi ale miniÅŸtrilor
- celelalte puteri în stat - judecătorească, armata, etc.
Având model Constituţia belgiană, proclamă principii impuse de revoluţia franceză: "libertăţi şi drepturi fundamentale ale cetăţeanului", "suveranitatea naţională", "separarea puterilor în stat", "responsabilitatea miniştrilor", făcând un pas mai departe pe drumul modernizării principipalelor instituţii.
România (prima oară numită oficial astfel) era un regat constituţional ereditar:
- şeful statului avea largi prerogative legislative convoacă, amână şi dizolvă Adunarea Deputaţilor şi Senatul (alese la 4 şi 8 ani cu drept de a reînnoi pe jumătate la mijlocul mandatului).
- iniţiază, sancţionează şi promulgă orice proiect de lege. Beneficiază de drepturi exclusive:
- numeşte şi revocă miniştrii şi toate funcţiile publice,
- este şeful armatei, conferă grade militare.
- îi mai aparţin: amnistierea, graţierea, dreptul de a declara război şi a încheia tratate şi convenţii, de a conferi decoraţii, de a bate moneda.
Reprezentanţa Naţională cuprindea două adunări: Camera şi Senatul.
Adunarea Deputaţilor avea dreptul de autoconducere, de răspuns la mesajul tronului, de legiferare, de interpelare.
- atribuţia specială a Camerei era de a dezbate şi aproba bugetul. Carol îşi exercita puterea legislativă împreună cu Adunările şi cea executivă cu miniştrii.
- legea electorală promova interesele claselor bogate, proprietatea era declarată drept sacru şi inviolabil, dreptul la azd politic.
- libertatea aproape absolută a cuvântului scris.
Constituţia din 1866 a fost un act viguros de independenţă; a fost promulgată de domn fără a ţine seama de suzeranitatea otomană sau garanţia colectivă a celor 7 puteri.
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 08 March '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :