Statistics:
Visits: 1,470 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat - Secretia interna (hormonii)
Q: | Intreaba despre Referat - Secretia interna (hormonii) |
1. Reglarea nervoasa si chimica.
Activitatea armonioasa a tuturor partilor organismului si relatiile sale cu mediul inconjurator sunt asigurate de sistemul nervos. Dar alaturi de legatura nervoasa,la animale si la om exista si o legatura chimica sau umorala intre diverse organe. Ea se realizeaza prin actiunea asupra proceselor fiziologice a diverselor substante chimice, care se gasesc in sange si alte umori ale organismului.
Un rol deosebit de important in asigurarea legaturii umorale intre organe il joaca glandele cu secretie interna. In corpul nostru exista doua feluri de glande. Unele din ele-sudoripoare,lacrimale, salivare,gastrice etc. -se numesc glande cu secretie externa, deoarece ele poseda canale excretoare prin care secretia formata in glanda se elimina l a exterior,sau in vreo cavitate a corpului (gura,stomac,intestin). Spre deosebire de aceste glande, glandele cu secretie interna nu poseda canale de eliminare. Fiecare dintre ele produce o substanta speciala,care se absoarbe direct in sange,iar prin sange se raspandeste in intregul corp.
Aceste substante ,denumite hormoni,au insusirea de a actiona chiar in cantitati foarte mici asupra diverselor functii ale organismului. Absenta unor hormoni sau cantitatea lor insuficienta in organism cat si cantitatea lor exagerata ,se pot reflecta dezastros asupra sanatati.
2. Actiunea diversilor hormoni
Hormonii produsi de glandele cu secretie interna asigura schimbul nurmal de substante. Daca la un animal se extirpa pe cale chirur- gicala glandele suprarenale sau paratiroide,el moare curand. Rezulta ca fara prezenta in organism a acestor hormoni produsi de glandele extirpate organismul nu poate exista.
Glandele cu secretie interna produc hormoni care asigura
cresterea normala a scheletului, cresterea si dezvoltarea normala a intregului organism. Experientele pe animalele tinere in plina dezvoltare au aratat ca dupa indepartarea glandei tiroide sau a hipofizei animalele prezinta o intarziere in crestere. Este suficient insa sa se transplanteze animalelor operate glanda extirpata,ca animalele sa inceapa sa creasca normal. Se intalnesc uneori oameni de talie foarte mica sau,din contra foarte mare. Talia pitica sau giganta este de obicei legate de o tulburare a activitatii normale a glsndelor de secretie interna in copilarie.
Unele glande poseda, atat o secretie interna cat si o secretie etena.
Drept exemplu poate servi pancreasul. Unele celule ale
acestei glande produc sucul pancreatic,care se elimina prin canalul excretor in intestin si contribuie la digerarea alimentelor. Aceasta reprezinta secretia externa. Dar in pancreas exista si asemenea ,,insule"de celule cu secretie interna ,care produc un hormon special insulina care este absorbita de sange. Ea are influenta mare asupra metabolismului glucidelor. Daca in sange apare o cantitate mare de zahar,excesul sau se elimina prin urina;astfel se intampla bunaoara in diabetul zaharat. In acest caz ,introducerea insulinei in organism micsoreaza cantitatea de zahar din sange si amelioreaza starea bolnavului.
Glandele sexuale au de asemenea,atat o secretie externa(in glandele masculine se produce sperma,iar incele femenine ovule),cat si o secretie interna-elaborarea unor hormoni speciali. Hormonii sexuali masculini si femenini au influenta asupra cresterii si favorizeaza matuirarea sexuala. Talia mai inalta a barbatului,oasele iluiace mai largi la femeie si dezvoltarea glandelor mamare,cresterea parului pe fata la barbati si absenta lui pe obrazul femeii,vocea mai groasa la barbat si mai subtire la femeie si multe altele(asa-numitele caractere sexuale secundare),toate acestea sunt rezultatul actiunilor diferite a hormonilor sexuali masculini si feminini.
Glandele cu secretie interna se gasesc in relatii stranse unele cu altele si cu sistemul nervos. Insusi producerea de hormoni in glande este reglata de sistemul nervos. Este suficient sa aratam ca atunci cand omul este emotionat activitatea glandelor sale cu secretie interna se modifica vizibil.
Astfel bunaoara la spectatori unui meci de fotbal s-a pus in evidenta o cantitate marita de adrenalina,formata in suprarenale si care imbunatateste vizibil starea sistemului nervos si muscular.
Intensificarea actiunii surarenalelor la spectatori a aparut sub influenta excitatiei centrilor nervosi din creier.
Activitatea armonioasa a tuturor partilor organismului si relatiile sale cu mediul inconjurator sunt asigurate de sistemul nervos. Dar alaturi de legatura nervoasa,la animale si la om exista si o legatura chimica sau umorala intre diverse organe. Ea se realizeaza prin actiunea asupra proceselor fiziologice a diverselor substante chimice, care se gasesc in sange si alte umori ale organismului.
Un rol deosebit de important in asigurarea legaturii umorale intre organe il joaca glandele cu secretie interna. In corpul nostru exista doua feluri de glande. Unele din ele-sudoripoare,lacrimale, salivare,gastrice etc. -se numesc glande cu secretie externa, deoarece ele poseda canale excretoare prin care secretia formata in glanda se elimina l a exterior,sau in vreo cavitate a corpului (gura,stomac,intestin). Spre deosebire de aceste glande, glandele cu secretie interna nu poseda canale de eliminare. Fiecare dintre ele produce o substanta speciala,care se absoarbe direct in sange,iar prin sange se raspandeste in intregul corp.
Aceste substante ,denumite hormoni,au insusirea de a actiona chiar in cantitati foarte mici asupra diverselor functii ale organismului. Absenta unor hormoni sau cantitatea lor insuficienta in organism cat si cantitatea lor exagerata ,se pot reflecta dezastros asupra sanatati.
2. Actiunea diversilor hormoni
Hormonii produsi de glandele cu secretie interna asigura schimbul nurmal de substante. Daca la un animal se extirpa pe cale chirur- gicala glandele suprarenale sau paratiroide,el moare curand. Rezulta ca fara prezenta in organism a acestor hormoni produsi de glandele extirpate organismul nu poate exista.
Glandele cu secretie interna produc hormoni care asigura
cresterea normala a scheletului, cresterea si dezvoltarea normala a intregului organism. Experientele pe animalele tinere in plina dezvoltare au aratat ca dupa indepartarea glandei tiroide sau a hipofizei animalele prezinta o intarziere in crestere. Este suficient insa sa se transplanteze animalelor operate glanda extirpata,ca animalele sa inceapa sa creasca normal. Se intalnesc uneori oameni de talie foarte mica sau,din contra foarte mare. Talia pitica sau giganta este de obicei legate de o tulburare a activitatii normale a glsndelor de secretie interna in copilarie.
Unele glande poseda, atat o secretie interna cat si o secretie etena.
Drept exemplu poate servi pancreasul. Unele celule ale
acestei glande produc sucul pancreatic,care se elimina prin canalul excretor in intestin si contribuie la digerarea alimentelor. Aceasta reprezinta secretia externa. Dar in pancreas exista si asemenea ,,insule"de celule cu secretie interna ,care produc un hormon special insulina care este absorbita de sange. Ea are influenta mare asupra metabolismului glucidelor. Daca in sange apare o cantitate mare de zahar,excesul sau se elimina prin urina;astfel se intampla bunaoara in diabetul zaharat. In acest caz ,introducerea insulinei in organism micsoreaza cantitatea de zahar din sange si amelioreaza starea bolnavului.
Glandele sexuale au de asemenea,atat o secretie externa(in glandele masculine se produce sperma,iar incele femenine ovule),cat si o secretie interna-elaborarea unor hormoni speciali. Hormonii sexuali masculini si femenini au influenta asupra cresterii si favorizeaza matuirarea sexuala. Talia mai inalta a barbatului,oasele iluiace mai largi la femeie si dezvoltarea glandelor mamare,cresterea parului pe fata la barbati si absenta lui pe obrazul femeii,vocea mai groasa la barbat si mai subtire la femeie si multe altele(asa-numitele caractere sexuale secundare),toate acestea sunt rezultatul actiunilor diferite a hormonilor sexuali masculini si feminini.
Glandele cu secretie interna se gasesc in relatii stranse unele cu altele si cu sistemul nervos. Insusi producerea de hormoni in glande este reglata de sistemul nervos. Este suficient sa aratam ca atunci cand omul este emotionat activitatea glandelor sale cu secretie interna se modifica vizibil.
Astfel bunaoara la spectatori unui meci de fotbal s-a pus in evidenta o cantitate marita de adrenalina,formata in suprarenale si care imbunatateste vizibil starea sistemului nervos si muscular.
Intensificarea actiunii surarenalelor la spectatori a aparut sub influenta excitatiei centrilor nervosi din creier.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 26 November '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :