FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 569
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Pasteluri de Vasile Alecsandri - prezentare generala

Tag-uri Populare


literatura   poezie   roman   poet   scriitor   proza   nuvela   poem   comedie   comentariu   opera literara   drama   basm   teatru   romantism   roman realist   curent literar   gramatica   personaje   istorie   comunicare   prozator   filozofie   caracterizare   opera   balada   genul epic   genul epic in proza   procedeu stilistic   roman subiectiv   naratiune   autor   dramaturg   pastel   povestire   genul dramatic  

All Tags

Famous Forum

 

Pasteluri de Vasile Alecsandri - prezentare generala

 Q:   Intreaba despre Pasteluri de Vasile Alecsandri - prezentare generala       
Pasteluri de Vasile Alecsandri - prezentare generala Deschizător de drumuri în literatura şi cultura română, Vasile Alecsandri este cel mai important reprezentant al paşoptismului. Opera sa oglindeşte spiritul secolului său, respectând direcţiile sugerate de M. Kogălniceanu în Introducţia sa la Dacia literară (1840) şi exprimând dorinţa de a contribui în mod real la formarea şi dezvoltarea unei literaturi originale şi independente.

Rolul său în modernizarea societăţii şi culturii române a fost subliniat de Titu Maiorescu în articolul Poeţi şi critici din 1886: „în Alecsandri vibrează toată inima, toată mişcarea compatrioţilor săi, câtă s-a putut întrupa într-o formă poetică relativă a poporului nostru de astăzi. Farmecul limbei române în poezia populară el ni l-a deschis; iubirea omeneasc şi dorul de patrie în limitele celor mai mulţi dintre noi el le-a întrupat; frumuseţea proprie a pământului nostru natal şi a aerului nostru el a descris-o; (...) când societatea mai cultă a putut avea un teatru în Iaşi şi Bucureşti, el a răspuns la această dorinţă, scriindu-i comedii şi drame; când a fost chemat poporul să-şi jertfească viaţă în războiul din urmă [Războiul de Independenţă - n. n.], el singur a încălzit ostaşii noştri cu raza poeziei sale." (T. Maiorescu, Critice, Chişinău, Ed. Hyperion, 1990, p. 288)

Operă de maturitate, Pastelurile au fost publicate, cu câteva excepţii, în revista Junimii - Convorbiri literare, între 1868 şi 1869, fiind reunite în volum în 1875. Pastelurile au fost scrise după o lungă pauză şi retragerea din viaţa publică, atunci când poetul se refugiază în mult iubitul său Mirceşti. Poeziile inaugurează o nouă specie literară, pastelul, denumire pe care Alecsandri o introduce în limba şi literatura română, modificându-i sensul etimologic şi transformând-o în poezie lirică ce prezintă un tablou de natură. Elemente de pastel existaseră şi înaintea sa, în poeziile paşoptiştilor Ion Heliade Rădulescu, Vasile Cârlova, Grigore Alexandrescu ş. a. Lui Alecsandri îi revine meritul de a fi preluat termenul din limba franceză (unde desemna o tehnică picturală, un desen realizat cu un creion moale, uşor colorat, numit pastel) şi de a-l impune în literatura română cu sensul de specie lirică.
Valoarea Pastelurilor a fost semnalată la puţină vreme de la apariţie de Titu Maiorescu în articolul Direcţia nouă în poezia şi proza română din 1872: „Pastelurile sunt un şir de poezii, cele mai multe lirice, de regulă descrieri, câteva idile, toate însufleţite de o simţire aşa de curată şi de puternică a naturei, scrise într-o limbă aşa de frumoasă încât au devenit fără comparare cea mai mare podoabă a poeziei lui Alecsandri, o podoabă a literaturei române îndeobşte" (Titu Maiorescu, op. cit., pp. 98-99).

Nucleul ciclului îl constituie un număr de treizeci de pasteluri grupate pe anotimpuri şi pe îndeletnicirile specifice acestora: Sfârşit de toamnă, Iarna, Mezul iernei, Viscolul, Gerul, Oaspeţii primăverii, Cucoarele, Malul Siretului, Balta, Secerişul, Cositul etc. Spaţiul descris este dominat de repetabilitatea fenomenelor naturale şi a ciclurilor temporale (pe lângă anotimpuri, uneori pastelurile surprind momente ale zilei: Serile la Mirceşti, Dimineaţa. Noaptea).

Mare parte dintre ele au o structura asemănătoare - patru catrene, alcătuite pe opoziţia static/dinamic, primele trei strofe prezentând un tablou de natură, iar ultima intervenind cu un element de mişcare ce sparge moleşeala imaginii anterioare (sania cu „clinchete de zurgălăi" în Iarna, lupul din Mezul iernei „ce se alungă după prada-i spăimântată", şopârla de smarald în Malul Siretului etc).

Spiritul clasic al poetului se vădeşte în compoziţia riguroasă a pastelurilor, iar latura romantică se manifestă în relaţia dintre sentiment şi natură, precum şi în viziunea naturii ciclice. Pastelurile abundă în figuri de stil şi imagini artistice, dominante fiind comparaţia şi personificarea Dinamismul imaginilor este dat de folosirea verbelor la indicativ prezent şi de preferinţa pentru coordonare, în defavoarea subordonării.
Alte pasteluri, eterogene ca tematică amintesc de rafinamentul parnasian, debordând exotism şi delicateţe: Mandarinul, Pastel chinez.


Tag-uri: literatura



Categorie: Comentarii  - ( Comentarii - Archiva)

Data Adaugarii: 18 November '11


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :