Statistics:
Visits: 3,688 Votes: 3 Fame Riser |
Fame Rank
7.3
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei lui Vasile Alecsandri Serile la Mircesti -partea a doua
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei lui Vasile Alecsandri Serile la Mircesti -partea a doua |
Alecsandri pretuieste clipa de ragaz. Cotidianul, in ceea ce are previzibil si repetabil, este pentru poet o sursa de placeri rafinate: focul din soba si lumina lampilor, cu irizari si clar-obscururi care desteapta imaginatia, aromele ceaiului si jocul alintat al cateilor aduc in poezie acea seductie a otium-ului, pe care autorul trebuie sa-1 fi deprins din lirica latina Ca si la Horatiu, singuratatea este lipsita de vehementa nu are patosul experientelor-limita ci este un fel de detasare aristocratica seniorala, rezervata celor alesi.
Cordialitatea, vag ironica si cu melancolii numai banuite, se mentine si in acest spatiu al solitudinii si meditatiei, pentru ca poetul se simte inconjurat de prieteni, a caror prezenta relaxanta tandra, este provocata de imaginatia sa creatoa re: focul, "tovaras mangaios", "zana dragalasa, cu glasul aurit", a inspiratiei, figurile si peisajele insufletite din stampe.
Perdelele-s lasate si lampele aprinse;
In soba arde focul, tovaras mangaios,
Si cadrele-aurite ce de pareti sunt prinse
Sub palida lumina, apar misterios.
Afara ploua, ninge! afara-i vijelie
Si crivatul alearga pe campul innegrit;
Iar eu, retras in pace, astept din cer sa vie
O zana dragalasa cu glasul aurit."
Alecsandri evoca pentru intaia oara in poezia romana intimitatea, fixand termenii unei opozitii spatiale, foarte importanta din punctul de vedere al productivitatii poetice, intre interior si exterior. Cum se poate vedea din strofele citate, poetul ramane insensibil la spectacolul naturii dezlantuite. Un estet ar aprecia sublimul, Alecsandri cantareste insa cu criteriul practic si de aceea prefera spatiile inchise, ocrotitoare.
De altfel, este cunoscuta si din corespondenta oroarea lui Alecsandri de frig si intenperii, iar despre peisajele hibernale s-a spus adesea ca, desi foarte frecvente in Pasteluri, ele sunt in general, fie privite de la fereastra fie recompuse in inchipuire. Ruptura dintre spatiul naturii si cel al imaginatiei il determina pe N. Manolescu sa creada ca lirismul Pastelurilor izvoraste nu din descrierea realitatii, ci din incercarea de a o aboli.
Miscarea regresiva, inspre un spatiu securizant este dublata de evaziunea in imaginar. Cabinetul de lucru al poetului se afla la conjunctia intre doua tipuri de exterioritati: realitatea – ostila, frustranta, restrictiva - si fantezia - eliberatoare, compensatoare.
O! farmec, dulce farmec a vietii calatoare,
Profunda nostalgie de lin, albastru cer!
Dor gingas de lumina, amor de dulce soare,
Voi ma rapiti cand vine in tara asprul ger!
Afara ninge, ninge si apriga furtuna
Prin reagra-ntunecime raspande reci fiori,
Iar eu visez de plaiuri pe care alba luna
Revarsa-un val de aur ce curge printre flori."
Cordialitatea, vag ironica si cu melancolii numai banuite, se mentine si in acest spatiu al solitudinii si meditatiei, pentru ca poetul se simte inconjurat de prieteni, a caror prezenta relaxanta tandra, este provocata de imaginatia sa creatoa re: focul, "tovaras mangaios", "zana dragalasa, cu glasul aurit", a inspiratiei, figurile si peisajele insufletite din stampe.
Perdelele-s lasate si lampele aprinse;
In soba arde focul, tovaras mangaios,
Si cadrele-aurite ce de pareti sunt prinse
Sub palida lumina, apar misterios.
Afara ploua, ninge! afara-i vijelie
Si crivatul alearga pe campul innegrit;
Iar eu, retras in pace, astept din cer sa vie
O zana dragalasa cu glasul aurit."
Alecsandri evoca pentru intaia oara in poezia romana intimitatea, fixand termenii unei opozitii spatiale, foarte importanta din punctul de vedere al productivitatii poetice, intre interior si exterior. Cum se poate vedea din strofele citate, poetul ramane insensibil la spectacolul naturii dezlantuite. Un estet ar aprecia sublimul, Alecsandri cantareste insa cu criteriul practic si de aceea prefera spatiile inchise, ocrotitoare.
De altfel, este cunoscuta si din corespondenta oroarea lui Alecsandri de frig si intenperii, iar despre peisajele hibernale s-a spus adesea ca, desi foarte frecvente in Pasteluri, ele sunt in general, fie privite de la fereastra fie recompuse in inchipuire. Ruptura dintre spatiul naturii si cel al imaginatiei il determina pe N. Manolescu sa creada ca lirismul Pastelurilor izvoraste nu din descrierea realitatii, ci din incercarea de a o aboli.
Miscarea regresiva, inspre un spatiu securizant este dublata de evaziunea in imaginar. Cabinetul de lucru al poetului se afla la conjunctia intre doua tipuri de exterioritati: realitatea – ostila, frustranta, restrictiva - si fantezia - eliberatoare, compensatoare.
O! farmec, dulce farmec a vietii calatoare,
Profunda nostalgie de lin, albastru cer!
Dor gingas de lumina, amor de dulce soare,
Voi ma rapiti cand vine in tara asprul ger!
Afara ninge, ninge si apriga furtuna
Prin reagra-ntunecime raspande reci fiori,
Iar eu visez de plaiuri pe care alba luna
Revarsa-un val de aur ce curge printre flori."
Tag-uri: comentariu, poezie, serile la mircesti |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 22 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :