Cei mai importanţi produşi de digestie ai protidelor care ajung după al sorbţie la ficat pe calea circulaţiei porte sunt aminoacizii, nucleozizii şi fierul (fierul poate avea şi o provenienţă minerală).

O parte a acestor substanţe oferă în ficat o evoluţie anabolică sau catabolică, iar cealaltă parte ajunge în circulaţia generală amestecîndu-se cu substanţe identice rezultate din catabo-lismul protidelor proprii organismului sau sintetizate pe seama glucidelor sau lipidelor. Pe calea circulaţiei generale substanţele respective ajung în ţesuturi, unde urmează, de asemenea, o evoluţie anabolică sau catabolică. în organism au loc următoarele procese de sinteză:

— Sinteza unor amino acizi pe seama altora, în special în ficat, prin transa-minare şi pe seama glucidelor. Nu pot fi sintetizaţi în cantităţi suficiente organismului aminoacizii esenţiali : lizina, triptofanul, fenilalanina, leucina, metionina, treonina, valina, arginina şi histidina. După unele cercetări, lizina şi treonina dintre aceşti aminoacizi nu pot fi de loc sintetizaţi decât in organism.

Sinteze parţiale de protide prin înlocuirea unora dintre aminoacizii lor prin aşa-numitul mecanism de autorefacere.

— Sinteze totale de protide. în ficat are loc în mod special sinteza fibrinogenului, protrombinei, globulinelor şi albuminelor.

Sinteza protidelor se desfăşoară sub influenţa acizilor nucleici. Acidul
dezoxiribonucleic (ADN) localizat numai în cromatina nucleară şi în nucleoli este considerat drept substanţa din care sunt alcătuite genele şi determină sinteza acidului ribonucleic (ARN). Acesta se găseşte atât în nucleu cat şi în microzomii din citoplasmă şi determină sinteza proteinelor specifice celulei organismului respectiv, în raport cu tipul său dependent de tipul ADN-ului sub influenţa căruia a fost sintetizat. ARN-ul transmite, în acest mod, citoplasmei informaţia ereditară a ADN-ului.

În organism au loc concomitent următoarele procese catabolice:

— Catabolizarea heteroproteidelor începînd cu scindarea grupului prostetic de fracţiunea proteică. Nucleozizii rezultaţi din descompunerea parţială a acizilor nucleici şi o parte a celor cu provenienţă alimentară sunt descompuşi în continuare în câte o moleculă de riboză sau dezoxiriboză (care urmează apoi calea evoluţiei catabolice a glucidelor) şi o bază azotată. Bazele pirimidinice sunt descompuse până la amoniac care, împreună cu bazele purinice, este transportat în ficat. Tot în ficat ajung şi o parte dintre produşii de degradare ai hemoglobinei : porfirinele (rezultate din degradarea hemului după scindarea fierului) şi fierul. Acesta este înmagazinat în celulele lui Kupffer din ficat sub forma unor compuşi protido- şi lipidoferici. Fierul alimentar este şi el depozitat în mod similar în ficat.

— Catabolizarea holoproteidelor până la aminoacizi şi dezaminarea, în special, la nivelul ficatului a acestora şi a unor aminoacizi de provenienţă alimentară până la amoniac şi acizi cetonici care sunt transportaţi în ficat, dacă au fost produşi în alte organe.

In ficat au loc aceleaşi procese catabolice şi în mod special :

— Transformarea în glucide a unei cantităţi de acizi cetonici proveniţi din dezaminarea aminoacizilor glicoformatori, în corpi cetonici a unei cantităţi provenite din dezaminarea aminoacizilor cetoformatori (corpii cetonici sunt degradaţi în continuare până la bioxid de carbon şi apă) şi oxidarea unor cantităţi de acizi cetonici, indiferent de provenienţă, până la bioxid de carbon şi apă, pe calea ciclului acizilor tricarboxilici (fără formarea de corpi cetonici).

— Transformarea pe calea ciclului lui Krebs şi Henseleit a amoniacului în uree care se elimină în urină şi sudoare.

— Transformarea bazelor purinice în acid uric ce se elimină pe cale renală şi în sudoare.

— Transformarea porfirinelor în pigmenţi biliari care se elimină în bilă şi în urină.

Metabolismul protidelor este reglat pe cale umorală şi pe cale nervoasă. La reglarea umorală participă hipofiza prin hormonul somalotrop, epifiza, tiroida, timusul şi gonadele prin stimularea sintezei protidelor, şi corticosuprarenalele (prin hormonii glucocoricoizi) prin stimularea gliconeogenezei pe seama protidelor.

Faza finală de evoluţie catabolică a substanţelor decurge identic pentru glucide, lipide şi protide, pe seama unor oxidoreduceri anaerobe şi aerobe (ciclul acizilor tricarboxilici) constituind respiraţia tisulară.



sursa imaginii freedigitalphotos.net

---

Tag-uri: aminoacizi, sinteaza, digestieglucide, lipide

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 28 October '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---