FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 944
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Organismul nostru are nevoie de protide

Tag-uri Populare


boala   minerale   apa   sanatate   tratament   inima   natural   organism   cura   sange   tinerete   piele   inflamatie   cardiac   cardiovascular   ape   relief   geografie   fructe   mucoasa   aer   legume   infectie   medicament   ingrijire   proteine   regim   organ   boala infectioasa   ochi   vitamine   stomac   alimentatie   boli   medicina   respiratie  

All Tags

Famous Forum

 

Organismul nostru are nevoie de protide

 Q:   Intreaba despre Organismul nostru are nevoie de protide       
Organismul nostru are nevoie de protide Protidele au, în special, rol plastic, dar şi rol funcţional. Valoarea funcţională a protidelor constă în : rolul energetic al protidelor (mai puţin important ca al glucidelor şi lipidelor), rolul catalitic al protidelor care intră în alcătuirea tuturor enzimelor şi a unor hormoni, rolul genetic al nucleoproteidelor (rolul genetic aparţine de fapt ADN-ului), rolul hemoglobinei în transportul oxigenului şi bioxidului de carbon între plămani şi ţesuturi (acest rol aparţine de fapt hemului), rolul protidelor plasmatice în reglarea presiunii osmotice (în cazul scăderii concentraţiei protidelor plasmatice sub 3% se acumulează apă în spaţiile intercelulare ducand la edeme), rolul protidelor ca substanţe amf otere în menţinerea pH-ului din ţesuturi şi din umori prin participarea lor la alcătuirea sistemelor tampon din organism şi rolul gama globulinelor în imunitate. (Reprezintă materia primă pe seama căreia se sintetizează de către organism anticorpii.)

Raţia de protide necesară organismului poate fi satisfăcută, în special, pe seama alimentelor de origine animală (carne, peşte, branză, ouă, lapte etc), deşi cele mai bogate alimente în protide sunt leguminoasele uscate, iar cerealele şi derivatele lor conţin o cantitate apreciabilă de protide (6—12°/o). Aceasta deoarece proteinele vegetale se digeră mai greu şi nu conţin toţi amino-acizii esenţiali necesari organismului avand în acest sens o valoare nutritivă, biologică, redusă. Proteinele cu valoare biologică mare sunt cele din lapte (lactoalbumina) şi din ouă (ovoalbumina şi ovovitelina), urmează cele din carne, din grau (glutenina), branză (cazeina), porumb (glutelina).

Nu pot menţine creşterea, ci numai echilibrul azotat : gliadina (din grau şi secară), legumina (din mazăre), faseolina (din fasole albă) şi hordeina (din orz). Zeina (din porumb) şi gelatina nu pot asigura nici echilibrul azotat. Ţinand seama de deficitul în aminoacizii esenţiali a proteinelor vegetale, este necesar ca alimentaţia să cuprindă şi proteine animale ; la copii 45% din totalul protidelor.

Copiii au nevoie de cantităţi mai mari de proteine decât adulţii în raport cu greutatea corporală, deoarece organismul lor este în plină creştere. Abuzul de proteine este însă nociv, deoarece au o activitate dinamică specifică mare ; astfel este împiedicată dezvoltarea organismului, copilul pierde în greutate, iar durata vieţii scade. în special, abuzul de proteine de natură animală favorizează guta, o boală datorită tulburării metabolismului proteic. Creşte acidul uric în sange, se depune în articulaţii, iar depunerea în căile urinare sub formă de săruri determină formarea unor calculi renali.

O alimentaţie deficitară în proteine, în general, sau deficitară în proteine de origine animală (lipsa cărnii şi a produselor ei, a laptelui şi a produselor lactate şi a ouălor) duce la subnutriţie proteică, manifestată prin : debilitate generală, încetinirea creşterii, scăderea în greutate, scăderea rezistenţei faţă de microbi, inhibarea maturizării sexuale (la adulţi reducerea capacităţii de procreare), scăderea capacităţii de muncă fizică şi intelectuală, deci şcolară, inhibarea dezvoltării şi funcţiei glandelor endocrine cu efectele consecutive, atrofia grasă a măduvii oaselor cu anemie şi leucopenie, tulburări de osificare, edeme datorită scăderii concentraţiei proteinelor din sange etc. In mod asemănător se manifestă şi subnutriţia, ca urmare a unei alimentaţii insuficiente global.

Aceasta poate fi cauzată de inapetenţa (lipsa poftei de mancare) fiziologică sau patologică. Prevenirea subnutriţiei proteice se face printr-o alimentaţie care să conţină cantităţi suficiente de proteine de origine animală şi vegetală, iar prevenirea subnutriţiei, printr-o alimentaţie care să satisfacă necesităţile organismului, prin prevenirea şi combaterea inapetenţei fiziologice şi prin prevenirea şi tratarea bolilor ce cauzează inapetenţa patologică. Inapetenţa fiziologică se previne şi se combate prin administrarea corectă a alimentelor (ore precise de masă, interzicerea ingestiei de alimente în afara acestor ore, obligarea copiilor să mănance toată porţia etc).

sursa imaginii .freedigitalphotos.net


Tag-uri: energie, arderi, toxine



Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 28 October '08


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :