Activitatea intelectuală măreşte metabolismul cu maximum 3—4%, pe cand munca fizică se realizează cu un consum important de energie.

Intensitatea metabolismului este diferită pentru diferitele tipuri de activităţi profesionale. Diferitele activităţi profesionale se clasează, în funcţie de consumul energetic, în cinci categorii:

1) Activităţi cu cheltuiala mică de energie : funcţionari, medici, ceasornicari, mecanici de precizie, croitori, cizmari.

2) Activităţi cu cheltuială moderată de energie : strungari, frezori, ajustori, mecanici de aparate şi unelte, şoferi, tinichigii etc.

3) Activităţi cu cheltuială mare de energie : forjori de piese grele, turnători, lăcătuşi, instalatori, dulgheri, unii muncitori agricoli etc.

4) Activităţi cu cheltuială foarte mare de energie : docheri, minieri etc.
Activităţi cu cheltuială exagerată de energie : spărgători de lemne, spărgători şi şlefuitori de piatră, înotători, fondişti, alpinişti etc.

Metabolismul energetic este reglat după aceleaşi mecanisme ca cel intermediar, ţinand seama că, aşa cum s-a arătat, cele două metabolisme nu sunt independente şi reprezintă, respectiv, latura energetică şi cea materială a reacţiilor metabolice cu caracter unitar. Factorii şi mecanismele ce stimulează procesele anabolice determină scăderea metabolismului energetic, iar cei care stimulează procelele catabolice cauzează pe această cale creşterea valorii metabolismului energetic (exemplu : tiroxina tiroidiană). Intervin în sensul sporirii metabolismului energetic şi mecanismele care stimulează termogeneza, deoarece sporirea producerii de căldură are loc pe seama şi prin stimularea proceselor catabolice.

în raport cu necesităţile desfăşurării metabolismului, schimbul de materie cu lumea externă este condiţia principală a vieţii. Alimentaţia reprezintă deci cel mai important factor care condiţionează dezvoltarea organismului, reproducerea şi puterea de apărare antimicrobiană a organismului şi un factor hotărator pentru comportamentul general al copiilor şi pentru capacitatea lor de muncă şcolară. Alimentaţia condiţionează şi rezistenţa organismului faţă de substanţe toxice şi faţă de condiţii nefavorabile ale mediului extern.

Alimentaţia greşită exercită o influenţă nocivă mai rapidă şi mai intensă asupra organismului copiilor, datorită metabolismului lor mai instabil şi mai accelerat decât al adulţilor. Ingestia unor alimente necorespunzătoare (infectate, alterate etc.) din punct de vedere igienic duce la tulburări ale aparatului digestiv, la intoxicaţii alimentare, la toxiinfecţii alimentare, helmintiaze şi la alte boli contagioase cu poarta de intrare tubul digestiv, iar apa băută ce nu corespunde normelor de igienă are aceleaşi efecte, cu excepţia toxiinfecţiilor şi intoxicaţiilor alimentare.

sursa imaginii freedigitalphotos.net

---

Tag-uri: energie, arderi, toxine

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 28 October '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---