Statistics:
Visits: 2,148 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Metabolismul bazal si cel energetic general
Q: | Intreaba despre Metabolismul bazal si cel energetic general |
Metabolismul bazal cuprinde ansamblul modificărilor energetice desfăşurate în organismul pus în condiţii de bază, adică în condiţii în care energia este utilizată în exclusivitate pentru întreţinerea vieţii (a funcţiilor de bază), cu suprimarea oricărei cheltuieli suplimentare. Valoarea metabolismului bazai reprezintă energia consumată în condiţii bazale şi este pentru un adult de circa 1 500—2 000 calorii/24 ore, 1 calorie/kg corp/oră, 1 000 calorii/ 1 m2 de suprafaţă corporală/24 ore sau 10 calorii/l cm înălţime/24 ore.
Metabolismul bazal variază în funcţie de o serie de condiţii fiziologice şi patologice. în raport de condiţiile fiziologice metabolismul bazai este mai mare la bărbaţi decât la femei, mai mare la copii (raportat la kilocorp), începand cu luna a 3-a decât la adulţi, mai mare la adulţi decât la bătrani, creşte în cursul menstruaţiei, sarcinii şi menopauzei, în urma antrenamentului sportiv, în urma activităţii intelectuale şi emoţiilor şi în urma supraalimentaţiei.
Scade în inaniţie şi în climatul cald şi vara. Dintre stările patologice febra şi hiperfuncţia tiroidei, hipofizei anterioare şi suprarenalei determină creşterea metabolismului bazai, iar hipofuncţia acestor glande determină scăderea metabolismului bazai. Valoarea metabolismului bazai se poate obţine punand organismul în condiţii de bază şi măsurand consumul energetic prin metoda de calorimetrie directă sau prin metoda schimburilor gazoase din cadrul metodelor de calorimetrie indirectă. în mod practic se aplică metoda schimburilor gazoase.
Varianta mai simplă foloseşte valoarea izocalorică medie a oxigenului fără necesitatea obţinerii catului respirator. Condiţiile de bază se obţin prin : post proteic timp de 24 de ore înainte de determinare (pentru suprimarea acţiunii dinamice specifice a proteinelor), post total 12 ore (pentru suprimarea travaliului digestiv), temperatură corespunzătoare în încăperea în care se face determinarea (18 °C dacă persoana este îmbrăcată sau 25—30 °C dacă se dezbracă, pentru suprimarea consumului de energie necesară menţinerii echilibrului termic) şi decubitus dorsal cu cel puţin V2—1 oră înainte de determinare şi în timpul determinării (culcat pe spate pentru suprimarea travaliului muscular).
Valorile obţinute privind metabolismul bazai se exprimă în procente faţă de valorile standard existente în tabelele obţinute pe cale statistică. Cunoaşterea variaţiei metabolismului bazai foloseşte în medicină la stabilirea diagnosticului unor boli, la urmărirea evoluţiei bolilor respective şi a eficienţei tratamentului şi la stabilirea pronosticului (a evoluţiei viitoare).
Metabolismul energetic general (metabolismul de activitate) cuprinde totalul energiei consumate de organism, adică valoarea metabolismului bazai şi în plus, după caz, energia cheltuită pentru activitatea unei vieţi sedentare sau pentru activitatea vieţii normale incluzand munca. în acest ultim caz, metabolismul energetic general reprezintă metabolismul de muncă.
Metabolismul energetic general cuprinde pe lângă metabolismul bazai şi energia utilizată în procesele de digestie (secreţia de enzime şi mişcările gastrointestinale) şi absorbţie intestinală, la sporirea excreţiei, la termoreglare, energia consumată sub influenţa acţiunii dinamice specifice a alimentelor, energia necesară la executarea unei activităţi intelectuale şi cea cheltuită pentru travaliile musculare, în special în cursul muncii fizice. Drept consecinţă, valoarea metabolismului energetic general suferă variaţii în raport cu factorii ce influenţează metabolismul bazai şi în raport cu intensitatea proceselor şi activităţilor susmenţionate .
Acţiunea dinamică specifică (A.D.S.) este acţiunea de sporire a cheltuielii de energie de către organism provocată de alimente după ingestie, în legătură cu metabolizarea produşilor de digestie absorbiţi. Valoarea acţiunii dinamice specifice reprezintă un plus de 3O°/o pentru protide, 6°/o pentru glucide şi 4%> pentru lipide. Prin urmare, dacă se ingeră o cantitate de alimente cu o valoare de 100 calorii, consumul de energie a organismului va fi de 130 calorii în cazul în care alimentele respective sunt exclusiv protide, 106 calorii în cazul în care sunt exclusiv glucide şi 104 calorii dacă sunt exclusiv lipide.
Plusul de calorii rezultă prin catabolizarea substanţelor organismului, astfel că pentru prevenirea pierderilor în greutate trebuie să se ţină seama la asigurarea raţiei alimentare şi de A.D.S. Datorită acţiunii dinamice specifice maxime a protidelor, cărnurile slabe sunt eficiente în terapeutica obezităţii. Energia produsă sub influenţa acţiunii dinamice specifice a alimentelor se manifestă numai sub formă de energie calorică, fiind deci utilă numai în lupta împotriva frigului.
Aceasta este explicaţia faptului că A.D.S. este nulă la 1 °C şi maximă cand temperatura mediului atinge 30 °C. De aici necesitatea reducerii cărnii din alimentaţie în cursul verii şi explicaţia faptului că popoarele de la tropice s-au adaptat, în special, la consumul de vegetale, iar cele din ţările nordice consumă multă carne.
sursa imaginii freedigitalphotos.net
Metabolismul bazal variază în funcţie de o serie de condiţii fiziologice şi patologice. în raport de condiţiile fiziologice metabolismul bazai este mai mare la bărbaţi decât la femei, mai mare la copii (raportat la kilocorp), începand cu luna a 3-a decât la adulţi, mai mare la adulţi decât la bătrani, creşte în cursul menstruaţiei, sarcinii şi menopauzei, în urma antrenamentului sportiv, în urma activităţii intelectuale şi emoţiilor şi în urma supraalimentaţiei.
Scade în inaniţie şi în climatul cald şi vara. Dintre stările patologice febra şi hiperfuncţia tiroidei, hipofizei anterioare şi suprarenalei determină creşterea metabolismului bazai, iar hipofuncţia acestor glande determină scăderea metabolismului bazai. Valoarea metabolismului bazai se poate obţine punand organismul în condiţii de bază şi măsurand consumul energetic prin metoda de calorimetrie directă sau prin metoda schimburilor gazoase din cadrul metodelor de calorimetrie indirectă. în mod practic se aplică metoda schimburilor gazoase.
Varianta mai simplă foloseşte valoarea izocalorică medie a oxigenului fără necesitatea obţinerii catului respirator. Condiţiile de bază se obţin prin : post proteic timp de 24 de ore înainte de determinare (pentru suprimarea acţiunii dinamice specifice a proteinelor), post total 12 ore (pentru suprimarea travaliului digestiv), temperatură corespunzătoare în încăperea în care se face determinarea (18 °C dacă persoana este îmbrăcată sau 25—30 °C dacă se dezbracă, pentru suprimarea consumului de energie necesară menţinerii echilibrului termic) şi decubitus dorsal cu cel puţin V2—1 oră înainte de determinare şi în timpul determinării (culcat pe spate pentru suprimarea travaliului muscular).
Valorile obţinute privind metabolismul bazai se exprimă în procente faţă de valorile standard existente în tabelele obţinute pe cale statistică. Cunoaşterea variaţiei metabolismului bazai foloseşte în medicină la stabilirea diagnosticului unor boli, la urmărirea evoluţiei bolilor respective şi a eficienţei tratamentului şi la stabilirea pronosticului (a evoluţiei viitoare).
Metabolismul energetic general (metabolismul de activitate) cuprinde totalul energiei consumate de organism, adică valoarea metabolismului bazai şi în plus, după caz, energia cheltuită pentru activitatea unei vieţi sedentare sau pentru activitatea vieţii normale incluzand munca. în acest ultim caz, metabolismul energetic general reprezintă metabolismul de muncă.
Metabolismul energetic general cuprinde pe lângă metabolismul bazai şi energia utilizată în procesele de digestie (secreţia de enzime şi mişcările gastrointestinale) şi absorbţie intestinală, la sporirea excreţiei, la termoreglare, energia consumată sub influenţa acţiunii dinamice specifice a alimentelor, energia necesară la executarea unei activităţi intelectuale şi cea cheltuită pentru travaliile musculare, în special în cursul muncii fizice. Drept consecinţă, valoarea metabolismului energetic general suferă variaţii în raport cu factorii ce influenţează metabolismul bazai şi în raport cu intensitatea proceselor şi activităţilor susmenţionate .
Acţiunea dinamică specifică (A.D.S.) este acţiunea de sporire a cheltuielii de energie de către organism provocată de alimente după ingestie, în legătură cu metabolizarea produşilor de digestie absorbiţi. Valoarea acţiunii dinamice specifice reprezintă un plus de 3O°/o pentru protide, 6°/o pentru glucide şi 4%> pentru lipide. Prin urmare, dacă se ingeră o cantitate de alimente cu o valoare de 100 calorii, consumul de energie a organismului va fi de 130 calorii în cazul în care alimentele respective sunt exclusiv protide, 106 calorii în cazul în care sunt exclusiv glucide şi 104 calorii dacă sunt exclusiv lipide.
Plusul de calorii rezultă prin catabolizarea substanţelor organismului, astfel că pentru prevenirea pierderilor în greutate trebuie să se ţină seama la asigurarea raţiei alimentare şi de A.D.S. Datorită acţiunii dinamice specifice maxime a protidelor, cărnurile slabe sunt eficiente în terapeutica obezităţii. Energia produsă sub influenţa acţiunii dinamice specifice a alimentelor se manifestă numai sub formă de energie calorică, fiind deci utilă numai în lupta împotriva frigului.
Aceasta este explicaţia faptului că A.D.S. este nulă la 1 °C şi maximă cand temperatura mediului atinge 30 °C. De aici necesitatea reducerii cărnii din alimentaţie în cursul verii şi explicaţia faptului că popoarele de la tropice s-au adaptat, în special, la consumul de vegetale, iar cele din ţările nordice consumă multă carne.
sursa imaginii freedigitalphotos.net
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 28 October '08
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :