Sunt situate câte una deasupra fiecărui rinichi . Au o formă semi-lunară, cu o lungime de 7-8 cm şi o greutate ce ajunge până la 6 g fiecare. Din punctul de vedere al originii embrionare, sub aspectul structurii histologice şi din punct de vedere funcţional, glandele suprarenale sunt alcătuite fiecare din două părţi deosebite : corticosuprarenala şi medulosuprarenala. Corticosuprarenala reprezintă porţiunea periferică a suprarenalelor . Este învelită la periferie de o capsulă conjunctivă fibroasă şi separată de medulo-suprarenală, situată în centrul glandei, printr-un strat de ţesut conjunctiv.

De la capsula conjunctivă pornesc către acest strat de ţesut conjunctiv numeroase lamele conjunctive (pereţi conjunctivi) între care se află cordoane celulare secretorii, reprezentând substanţa corticală şi numeroase capilare sanguine. După aspectul diferit al cordoanelor corticale, substanţa corticală prezintă de la suprafaţă către profunzime trei zone : glomerulată, fasciculată şi reticulată. Celulele zonei reticulate conţin cantităţi mari de pigment.

Medulosuprarenala este alcătuită din cordoane anastomozate de celule secretorii (substanţa medulară) în a căror ochiuri există capilare sinusoide numeroase.

Corticosuprarenalele secretă patru categorii de hormoni cu acţiune importantă prin care aceste glande sunt indispensabile vieţii : glucocorticoizii care intervin în metabolismul glucidelor, mineralocorticoizii ce intervin în metabolismul sărurilor minerale, hormoni cu acţiune mixta (corticosteronul, dihidrocorticosteronul) şi mici cantităţi de hormoni gonadocorticoizi (sexuali). Glucocorticoizii (cortizonul, hidrocortizonul) stimulează forţa musculară, ridicând concentraţia glucozei sanguine prin stimularea gliconeogenezei.

Acţionează indirect şi în sensul stimulării eliminării renale a apei. Aceasta este antrenată în urină ca efect al eliminării urinare a unor cantităţi de glucoza sanguină în urma ridicării concentraţiei sale sanguine. Mineralo- corticoizii (dezoxicorticosteronul, aldosteronul) stimulează eliminarea renală a potasiului şi resorbţia, deci retenţia sodiului şi a apei. Gonadocorticoizii sunt identici cu cei secretaţi de către glandele genitale şi stimulează alături de aceştia dezvoltarea caracterelor sexuale.

Reglarea secreţiilor corticosuprarenalei se face pe cale umorală şi neuroumorală.
Scăderea concentraţiei sanguine a hormonilor corticoizi şi creşterea concentraţiei de noradrenalină secretată de medulosuprarenala stimulează adenohipofiza în sensul sporirii secreţiei de hormon corticotrop ACTH (adrenocorticotrop). Acesta stimulează corticosuprarenala în sensul secreţiei de hormoni corticoizi. Creşterea concentraţiei sanguine a hormonilor corticoizi inhibă secreţia de ACTH din partea adenohipofizei, iar scăderea concentraţiei de ACTH are ca efect reducerea secreţiei de hormoni corticoizi din partea corticosuprarenalei.

Variaţia concentraţiei sanguine a hormonilor corticoizi influenţează secreţia hipofizară a ACTH şi prin excitarea unor centrii nervoşi hipotalamici coordonaţi de scoarţa cerebrală, de unde posibilitatea adaptării reflexe a secreţiei corticosuprarenalei în raport cu excitaţii intero- şi exteroceptive.

Hipersecreţia de hormoni glucocorticoizi şi mineralocorticoizi este reprezentată prin sindromul suprarenalometabolic (corticometabolic sau boala lui Cu-shing), iar cea a hormonilor sexuali prin sindromul suprarenalogenital (corti- cogenital). Sindromul suprarenalometabolic se manifestă prin decalcificarea oaselor, atrofia muşchilor, scăderea forţei musculare, îngrăşare, hipertensiune arterială etc. Sindromul suprarenalogenital se manifestă, atunci când apare în copilărie, printr-o maturizare sexuală precoce, iar la adulţi prin convertirea caracterelor sexuale secundare în direcţia sexului opus.

Hiposecreţia corticosuprarenalei (cauzată, în special, de tuberculoză) constituie boala lui Addison, manifestată prin astenie (oboseală) neuromusculară, ca efect al dereglării metabolismului glucidelor, scăderea tensiunii arteriale, melanodermie (pigmentarea pielei), scăderea rezistenţei la infecţii etc.

Medulosuprarenala secretă noradrenalină şi adrenalină. Noradrenalina are o acţiune similară celei secretate la nivelul sistemului nervos simpatic şi similară excitării fibrelor nervoase simpatice . Adrenalina are o acţiune, în general, similară noradrenalinei, însă în mod opus acesteia determină dilatarea vaselor muşchilor striaţi şi în plus intervine în metabolismul glucidelor, stimulând glicogenoliza şi sporind astfel capacitatea de muncă.

Reglarea secreţiilor medulosuprarenalei se realizează independent de hipofiză, pe cale neuroumorală şi nervoasă (v. metabolismul glucidelor). Pe cale nervoasă, prin intermediul scoarţei, are loc adaptarea secreţiilor medulosuprarenalei şi de aici activitatea viscerală la solicitările mediului extern.

sursa imaginii blogs.cgdev.org

---

Tag-uri: rinichi, tesut, hormoni, secretie

---

Categorie: Stiinta si Tehnica  - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)

Data Adaugarii: 07 November '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---