Publicat în 1872 în Convorbiri literare basmul lui Creangă (Povestea lui Harap-Alb) este apogeul creaţiei inspirate din folclor. Chiar termenul „poveste" este mai general şi imprecis, iar ponderea o deţin elementele nonficţionale. În linii generale, respectă schema arhetipală a basmului popular, dar are caracter nuvelistic şi a fost considerat un mic roman de aventuri:

Viziunea povestitorului dă originalitate distinctă. Realul devine predominant, personajele capătă o puternică umanizare.

Eroii cu înfăţişare şi manifestărireale se comportă şi vorbesc aidoma oamenilor din popor, ei au o mentalitate, o psihologie ce amintesc de Amintiri din copilărie, o lume concretă, ţărănească, humuleşteană.

Eroii lui Creangă depăşesc statutul-simbol - bine şi rău. în basmul popular personajele supranaturale se comportă ca oameni, dar umanizarea lor este convenţională, fără particularităţi psihice sociale, naţionale. La Creangă tipurile sunt diferenţiate fizic şi moral cu comportament şi limbaj ce arată o localizare a fantasticului. Prin detalii realiste lumea fabuloasă-coboară într-un plan de existenţă ce poate fi localizat istoric şi geografic în Humuleştiul vremii sale.
Personajele, de la Harap-Alb la cei „cinci monştri simpatici" ce îl însoţesc, se comportă ţărăneşte şi vorbesc moldoveneşte. (G. Călinescu)
Se observă insistenţa asupra aspectului particular, amănunte ce îndreaptă atenţia nu doar asupra peripeţiilor, ci şi asupra stărilor sufleteşti.

O altă trăsătură distinctivă este dorinţa de a dramatiza acţiunea prin dialog. Nota comică e o altă particularitate prin care universul operei lui Creangă se singularizează.
Se remarcă erudiţia paremiologică - zicale, proverbe, vorbe de duh din tezaurul de înţelepciune populară. Autorul se implică sufleteşte.
Povestea urmăreşte formarea unui tânăr în contact cu experienţele vieţii (Bildungsroman).

Fiul de crai cel mai mic, ca în toate basmele, e cel care va aduce pacea, lumina şi armonia. E un fabulos popular, nu supranatural. Magia nu mai este lege. Din basmul popular apar motivul probelor iniţiatice, al ajutoarelor, călătoria şi respectă matricea.
Momentul-cheie este întâlnirea cu Sf. Duminică - singurul personaj fabulos care îi dezvăluie destinul excepţional ce îl aşteaptă. Hainele, armele, calul tatălui din tinereţe sunt daruri sacre, motiv specific basmului, ele înmagazinează o experienţă, sunt o verigă a tradiţiei.

Eroul trece întâia probă: încercarea la care pune craiul curajul fiilor, îmbrăcat în blana de urs. Drumul întru iniţiere este destinat purificării şi întinderii ordinii în acea lume „bântuită de războaie cu drumuri încurcate pe apă şi pe uscat". Eroii stăpânesc tehnica disimulării, creându-şi false identităţi.
O temă este cea a camuflării şi recunoaşterii esenţei1 printre ipostazele înşelătoare ale aparenţei.

Intriga constă şi în ignorarea de către cei doi crai a rudelor, astfel spânul putându-se substitui. Obstacolele nu lipsesc în drumul său. Pădurea, în care „cărările se încurcă" - motivul labirintului, este un spaţiu malefic în care eroul va semna „pactul cu diavolul". Spânul este o ipostază a necuratului şi îi apare în drum, ba umil, ba mândru sau insistent, folosind toate tertipurile, păcălindu-l a treia oară.
Intriga este şi această nesocotire a sfatului părintesc de a se feri de „spân şi omul roş," dar nu are încotro.

Spânul îl atrage în ciudata fântână fără roată şi cumpănă - o poartă a infernului. Sub ameninţarea morţii, ajunge robul spânului, jurând să păstreze taina până va muri şi va învia din nou. Spânul îi va da numele Harap-Alb, contrastul termenilor sugerând schimbarea petrecută în destinul său. Cei doi termeni antitetici pot sugera statutul dual al personajului (originea nobilă - sluga), dualitatea bine - rău, sacru - profan, material - spiritual.

El este fiu de crai devenit rob şi e necesar să treacă prin şirul de încercări,. pentru a-şi îndeplini menirea unică. înfruntarea cu personajul negativ îl maturizează. Se observă credinţa răbdătoare în triumful binelui. La Creangă apare ideea bine subliniată că răul este necesar. Calul spune „şi unii dintre aceştia sunt trebuitori pe lume câteodată, pentru că îi fac pe oameni să prindă la minte".
Reacţia în faţa obstacolelor e cea a omului în faţa imposibilului, el îşi conştientizează limitele şi apelează la puteri magice.

Probele la care este supus relevă trăsăturile omului din popor. Primele două (aducerea salatelor din Grădina Ursului şi a nestematelor cu care este împodobit cerbul solomonit) încep cu câte un popas în insula Verde la Sf. Duminică ale cărei sfaturi le urmează, şi eroul scapă cu „obraz curat".

Ultima probă este drumul spre Roşu Împărat pentru a aduce spânului pe fiica acestuia de soţie. În viziunea umanismului popular, eroul ajută furnicile şi albinele care, la rândul lor, îi promit ajutor. Povăţuit de cal şi cu ajutorul celor cinci apariţii bizare (Flămânzilă, Setilă, Gerilă, Păsări-Lăţi-Lungilă, Ochilă), va reuşi. Aceştia sunt caracterizaţi rabelaiscian, cu elemente groteşti şi detalii realiste, şi îi tratează ca pe semeni obişnuiţi.

Astfel, trece cu bine peste ospăţul fabulos: butiile cu vin, focul din camera de aramă, alegerea macului de nisip, recunoaşterea fetei de împărat şi găsirea ei.
Ultima încercare este întrecerea dintre calul lui Harap-Alb şi pasărea fermecată a fiicei lui Roşu Împărat pentru aducerea celor trei smicele a apei moarte şi vii.
Ajunşi la Împăratul Verde, când spânul iese în întâmpinarea fetei, aceasta îi spune: „Piei din ochii mei, spânule, că doar nu pentru tine am venit, ci pentru Harap-Alb care este adevăratul nepot al Împăratului Verde". Crezând că a trădat jurămintele, spânul îi retează capul, dar calul îl înfaşcă şi urcă în înaltul cerului, de unde îi dă drumul, făcându-l fărâme. Fata năzdrăvană îl învie pe Harap-Alb, el renăscându-se şi revenind la adevărata sa esenţă. Personaj exemplar în bine, eroul nu are biografie, dar trăieşte etern. Basmul are caracter moralizator prin victoria binelui asupra răului. Regionalismele şi arhaismele au funcţie de evocare sau de caracterizare a vorbirii personajelor, dând autenticitate şi culoare locală.

---

Tag-uri: basmul popular

---

Categorie: Comentarii  - ( Comentarii - Archiva)

Data Adaugarii: 23 November '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---