Statistics:
Visits: 2,846 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Ce este Basmul Cult
Q: | Intreaba despre Ce este Basmul Cult |
Este naraţiunea fantastică, supranaturală, semnată de un autor cu ştiinţă de carte. Exemplu: Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă, Făt-Frumos din lacrimă, de Mihai Eminescu, Zâna Zorilor, de Ioan Slavici. Alţi autori care au scris basme culte: I.L. Caragiale, Barbu Ştefanescu Delavrancea, Ion Pop Reteganu, C. Rădulescu Codin.
Ca structură, basmul cult, deÅŸi este o creaÅ£ie originală, nu se îndepărtează esenÅ£ial de modelul folcloric. Vom întâlni ÅŸi în aceste creaÅ£ii o situaÅ£ie iniÅ£ială, urmată de-o parte pregătitoare, punctul de ivire a intrigii, apariÅ£ia unor ajutoare, continuarea acÅ£iunii, punctul culminant ÅŸi deznodământul. Tocmai de aceea diferenÅ£ele trebuie căutate à ƒÂ®n modul specific în care autorul cult reuÅŸeÅŸte să prelucreze un material existent. De exemplu, în Povestea lui Harap-AIb, sunt de factură populară:
începutul şi sfârşitul basmului, apariţia Sfintei Duminici - care-l sfătuieşte pe craiul cel mic -, proba focului - prin care este ales calul cel mai vrednic din herghelie -, alaiul furnicilor, roiul albinelor; apa vie, apa moartă etc. Sunt de factură cultă: titlul Povestea lui Harap-AIb (antitetic; oximoron), lupta dintre bine şi rău, dintre întuneric şi lumină. Personajele: Setilă, Flămânzilă, Gerilă reprezintă stări omeneşti personificate; Ochilă, Păsări-Lăţi-Lungilă - eroi fantastici, folositori într-o anumită etapă a naraţiunii.
Notă: Faceţi deosebirea dintre basme şi povestirile sau nuvelele fantastice: în basm, predomină evenimentele şi personajele supranaturale, după libera fantezie a povestitorului, pe când în povestirea sau nuvela fantastică se pleacă de la un mit, o credinţă populară, ieşindu-se în mod limitat din cadrul real, unde se revine, iar în final, uneori, este explicată necesitatea fantasticului, reîntorcându-se la real (Lostriţa, de Vasile Voiculescu, Sărmanul Dionis, de Mihai Eminescu).
A se comenta termenul din titlul Povestea iui Arap Alb, sugerându-se că personajul principal nu face nimic eroic, supranatural, ci este sfătuit de Sfânta Duminică şi cal, ajutat de alte personaje, învăţând din greşelile anterioare - o naraţiune de iniţiere; paralelă între Harap-AIb, Gheorghiţă, din Baltagul, de Mihail Sadoveanu, Trică, din romanul Mara, de loan Slavici.
Ca structură, basmul cult, deÅŸi este o creaÅ£ie originală, nu se îndepărtează esenÅ£ial de modelul folcloric. Vom întâlni ÅŸi în aceste creaÅ£ii o situaÅ£ie iniÅ£ială, urmată de-o parte pregătitoare, punctul de ivire a intrigii, apariÅ£ia unor ajutoare, continuarea acÅ£iunii, punctul culminant ÅŸi deznodământul. Tocmai de aceea diferenÅ£ele trebuie căutate à ƒÂ®n modul specific în care autorul cult reuÅŸeÅŸte să prelucreze un material existent. De exemplu, în Povestea lui Harap-AIb, sunt de factură populară:
începutul şi sfârşitul basmului, apariţia Sfintei Duminici - care-l sfătuieşte pe craiul cel mic -, proba focului - prin care este ales calul cel mai vrednic din herghelie -, alaiul furnicilor, roiul albinelor; apa vie, apa moartă etc. Sunt de factură cultă: titlul Povestea lui Harap-AIb (antitetic; oximoron), lupta dintre bine şi rău, dintre întuneric şi lumină. Personajele: Setilă, Flămânzilă, Gerilă reprezintă stări omeneşti personificate; Ochilă, Păsări-Lăţi-Lungilă - eroi fantastici, folositori într-o anumită etapă a naraţiunii.
Notă: Faceţi deosebirea dintre basme şi povestirile sau nuvelele fantastice: în basm, predomină evenimentele şi personajele supranaturale, după libera fantezie a povestitorului, pe când în povestirea sau nuvela fantastică se pleacă de la un mit, o credinţă populară, ieşindu-se în mod limitat din cadrul real, unde se revine, iar în final, uneori, este explicată necesitatea fantasticului, reîntorcându-se la real (Lostriţa, de Vasile Voiculescu, Sărmanul Dionis, de Mihai Eminescu).
A se comenta termenul din titlul Povestea iui Arap Alb, sugerându-se că personajul principal nu face nimic eroic, supranatural, ci este sfătuit de Sfânta Duminică şi cal, ajutat de alte personaje, învăţând din greşelile anterioare - o naraţiune de iniţiere; paralelă între Harap-AIb, Gheorghiţă, din Baltagul, de Mihail Sadoveanu, Trică, din romanul Mara, de loan Slavici.
Tag-uri: naratiune fantastica |
- Baltagul - rezumat pe capitole (71338 visits)
- Dorinta de Mihai Eminescu - demmonstratie-opera lirica (27402 visits)
- Caracterizarea comisului Ionita (24518 visits)
- Comentariu - Fantana dintre plopi (23303 visits)
- Caracterizarea lui Lefter Popescu din Doua loturi de I.L.Caragiale (19400 visits)
- Oda (in metru antic) - comentariu (17660 visits)
- Comentariu - Dorinta de Mihai Eminescu (16444 visits)
- Dorinta de Mihai Eminescu - comentariu literar (14276 visits)
- Viziunea despre lume reflectata intr-un basm cult studiat - Eseu (13127 visits)
- Comentariu - Testament (12418 visits)
- Psalm - Tudor Arghezi - comentariu literar (12026 visits)
- Comentariu - Cuvant de Tudor Arghezi (11345 visits)
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu (11134 visits)
- Hanul Ancutei - comentariu (10679 visits)
- Marii cronicari ai secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea
- Eseu despre Dimitrie Cantemir
- Referat despre Scoala Ardeleana
- Vasile Alecsandri- Pasteluri
- Nicolae Filimon Ciocoii vechi si noi
- Junimea si "Convorbirile Literare"
- Revedere
- Patul lui Procust de Camil Petrescu
- Mihai Eminescu - Prezentare generala
- Sara pe Deal de Mihai Eminescu
- Oda in metrul antic de Mihai Eminescu
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu
- Luceafarul de Mihai Eminescu
- Prelungiri ale Clasicismului si Romantismului - George Cosbuc, Intrducere in arta Poetica
- Dreptatea Leului de Grigore Alexandrescu - Incadrarea in epoca. Definitia Fabulei
- Satira Duhului meu de Grigore Alexandrescu
- Umbra lui Mircea la Cozia de Grigore Alexandrescu
Categorie: Comentarii - ( Comentarii - Archiva)
Data Adaugarii: 09 November '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :