Statistics:
Visits: 2,871 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Ce este Basmul Cult
Q: | Intreaba despre Ce este Basmul Cult |
Este naraţiunea fantastică, supranaturală, semnată de un autor cu ştiinţă de carte. Exemplu: Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă, Făt-Frumos din lacrimă, de Mihai Eminescu, Zâna Zorilor, de Ioan Slavici. Alţi autori care au scris basme culte: I.L. Caragiale, Barbu Ştefanescu Delavrancea, Ion Pop Reteganu, C. Rădulescu Codin.
Ca structură, basmul cult, deşi este o creaţie originală, nu se îndepărtează esenţial de modelul folcloric. Vom întâlni şi în aceste creaţii o situaţie iniţială, urmată de-o parte pregătitoare, punctul de ivire a intrigii, apariţia unor ajutoare, continuarea acţiunii, punctul culminant şi deznodământul. Tocmai de aceea diferenţele trebuie căutate în modul specific în care autorul cult reuşeşte să prelucreze un material existent. De exemplu, în Povestea lui Harap-AIb, sunt de factură populară:
începutul şi sfârşitul basmului, apariţia Sfintei Duminici - care-l sfătuieşte pe craiul cel mic -, proba focului - prin care este ales calul cel mai vrednic din herghelie -, alaiul furnicilor, roiul albinelor; apa vie, apa moartă etc. Sunt de factură cultă: titlul Povestea lui Harap-AIb (antitetic; oximoron), lupta dintre bine şi rău, dintre întuneric şi lumină. Personajele: Setilă, Flămânzilă, Gerilă reprezintă stări omeneşti personificate; Ochilă, Păsări-Lăţi-Lungilă - eroi fantastici, folositori într-o anumită etapă a naraţiunii.
Notă: Faceţi deosebirea dintre basme şi povestirile sau nuvelele fantastice: în basm, predomină evenimentele şi personajele supranaturale, după libera fantezie a povestitorului, pe când în povestirea sau nuvela fantastică se pleacă de la un mit, o credinţă populară, ieşindu-se în mod limitat din cadrul real, unde se revine, iar în final, uneori, este explicată necesitatea fantasticului, reîntorcându-se la real (Lostriţa, de Vasile Voiculescu, Sărmanul Dionis, de Mihai Eminescu).
A se comenta termenul din titlul Povestea iui Arap Alb, sugerându-se că personajul principal nu face nimic eroic, supranatural, ci este sfătuit de Sfânta Duminică şi cal, ajutat de alte personaje, învăţând din greşelile anterioare - o naraţiune de iniţiere; paralelă între Harap-AIb, Gheorghiţă, din Baltagul, de Mihail Sadoveanu, Trică, din romanul Mara, de loan Slavici.
Ca structură, basmul cult, deşi este o creaţie originală, nu se îndepărtează esenţial de modelul folcloric. Vom întâlni şi în aceste creaţii o situaţie iniţială, urmată de-o parte pregătitoare, punctul de ivire a intrigii, apariţia unor ajutoare, continuarea acţiunii, punctul culminant şi deznodământul. Tocmai de aceea diferenţele trebuie căutate în modul specific în care autorul cult reuşeşte să prelucreze un material existent. De exemplu, în Povestea lui Harap-AIb, sunt de factură populară:
începutul şi sfârşitul basmului, apariţia Sfintei Duminici - care-l sfătuieşte pe craiul cel mic -, proba focului - prin care este ales calul cel mai vrednic din herghelie -, alaiul furnicilor, roiul albinelor; apa vie, apa moartă etc. Sunt de factură cultă: titlul Povestea lui Harap-AIb (antitetic; oximoron), lupta dintre bine şi rău, dintre întuneric şi lumină. Personajele: Setilă, Flămânzilă, Gerilă reprezintă stări omeneşti personificate; Ochilă, Păsări-Lăţi-Lungilă - eroi fantastici, folositori într-o anumită etapă a naraţiunii.
Notă: Faceţi deosebirea dintre basme şi povestirile sau nuvelele fantastice: în basm, predomină evenimentele şi personajele supranaturale, după libera fantezie a povestitorului, pe când în povestirea sau nuvela fantastică se pleacă de la un mit, o credinţă populară, ieşindu-se în mod limitat din cadrul real, unde se revine, iar în final, uneori, este explicată necesitatea fantasticului, reîntorcându-se la real (Lostriţa, de Vasile Voiculescu, Sărmanul Dionis, de Mihai Eminescu).
A se comenta termenul din titlul Povestea iui Arap Alb, sugerându-se că personajul principal nu face nimic eroic, supranatural, ci este sfătuit de Sfânta Duminică şi cal, ajutat de alte personaje, învăţând din greşelile anterioare - o naraţiune de iniţiere; paralelă între Harap-AIb, Gheorghiţă, din Baltagul, de Mihail Sadoveanu, Trică, din romanul Mara, de loan Slavici.
Tag-uri: naratiune fantastica |
- Baltagul - rezumat pe capitole (71338 visits)
- Dorinta de Mihai Eminescu - demmonstratie-opera lirica (27402 visits)
- Caracterizarea comisului Ionita (24518 visits)
- Comentariu - Fantana dintre plopi (23303 visits)
- Caracterizarea lui Lefter Popescu din Doua loturi de I.L.Caragiale (19400 visits)
- Oda (in metru antic) - comentariu (17660 visits)
- Comentariu - Dorinta de Mihai Eminescu (16444 visits)
- Dorinta de Mihai Eminescu - comentariu literar (14276 visits)
- Viziunea despre lume reflectata intr-un basm cult studiat - Eseu (13127 visits)
- Comentariu - Testament (12418 visits)
- Psalm - Tudor Arghezi - comentariu literar (12026 visits)
- Comentariu - Cuvant de Tudor Arghezi (11345 visits)
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu (11134 visits)
- Hanul Ancutei - comentariu (10679 visits)
- Marii cronicari ai secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea
- Eseu despre Dimitrie Cantemir
- Referat despre Scoala Ardeleana
- Vasile Alecsandri- Pasteluri
- Nicolae Filimon Ciocoii vechi si noi
- Junimea si "Convorbirile Literare"
- Revedere
- Patul lui Procust de Camil Petrescu
- Mihai Eminescu - Prezentare generala
- Sara pe Deal de Mihai Eminescu
- Oda in metrul antic de Mihai Eminescu
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu
- Luceafarul de Mihai Eminescu
- Prelungiri ale Clasicismului si Romantismului - George Cosbuc, Intrducere in arta Poetica
- Dreptatea Leului de Grigore Alexandrescu - Incadrarea in epoca. Definitia Fabulei
- Satira Duhului meu de Grigore Alexandrescu
- Umbra lui Mircea la Cozia de Grigore Alexandrescu
Categorie: Comentarii - ( Comentarii - Archiva)
Data Adaugarii: 09 November '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :