Statistics:
Visits: 3,973 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
5
Fame Riser
|
|||||||||||
Particularitati ale realizarii fabulosului in povestile lui Ion Creanga
Q: | Intreaba despre Particularitati ale realizarii fabulosului in povestile lui Ion Creanga |
in povestile lui Creanga, fabulosul prezinta mai multe particularitati:
a) Este tratat in mod realist, povestile caracterizându-se prin "originala alaturare a miraculosului cu cea mai specifica realitate" (Calinescu). Asa se, face ca Dumnezeu si Sfântul Petre pomenesc despre o "chelfaneala" pe care ultimul o mâncase de la un betiv (ca si când pazitorul Raiului ar fi fost un biet batrân). ("Ivan Turbinca'').
in "Povestea lui Harap-Alb"--fabulosul pare a se ascunde in spatele realitatii, iesind la lumina in mod surprinzator.
Astfel, in scena intâlnirii dintre mezinul craiului si batrâna cersetoare, insusirile supranaturale cu care aceasta se lauda ("Caci multe au mai vazut ochii mei de-atata amar de veacuri câte port pe umerele acestea") par a fi niste minciuni , tânarul intelegând miracolul numai .atunci când batrâna dispare in vazduh; tot asa, calul care se.apropie de tava cu jaratec este numit "ghijoaca uricioasa", abia transformarea lui miraculoasa, datorata interventiei unui factor sacru (Sfânta Duminica), covingându-l pe feciorul; de crai. Un Ioc aparte il ocupa Spânul,, La inceput,, el nu se abate cu nimic de la comportamentul normal al unui om viclean, numai schimbarea infatisarii la fiecare intâlnire putând sugera ca apartine altei ordini ("... numai iaca ce iar ii iese Spânul inainte, imbracat altfel si calare pe un cal frumos, si, prefacându-si glasul ... "). Abia atunci când coboara in fântâna, Spânul isi striga numele ("Chima raului") dovedind ca este diavolul.
Chiar si cele cinci aparitii bizare (care-l vor insoti pe Harap Alb in ultima parte a calatoriei sale initiatice) amintesc de fantasticul tratat in maniera realista (fiecare schita de portret cuprinzând o trimitere la fiinta umana):"O dihanie de om, o namila de om, o aratare de om, o schimonositura de om, o pocitanie de om sunt sintagme de uz curent pentru limbajul cotidian, privit in latura lui firesc hiperbolizanta". (N. Ciobanu).
Rezultatul folosirii acestui procedeu are efecte comice, prin coborârea fabulosului la nivel uman.
b) La un alt pol, se afla fabulosul care trimite la mituri (in conceptia lui Blaga, mitul fiind "fantasticul plin de sens"). in "Povestea lui Harap-Alb", ursul aminteste de unele mitologii in care acest animal reprezinta clasa razboinicilor (cf. Vasile Lovinescu). Si cum, pentru a-i prelua atributele este necesara adormirea constiintei de luptator, Sfânta Duminica ii pregateste, o fiertura cu "somnoroasa", transformând apa din fântâna, in apa Lete a uitarii. Tot asa, Cerbul (a carui privire poate ucide), trimite la capul Meduzei din mitologia greaca; in plus, nestemata pe care o are in frunte, aminteste de perla frontala (din simbolismul hindus) care le confera purtatorilor atributul eternitatii.
Prin anihilarea Ursului si prin uciderea Cerbului, Harap-Alb: reediteaza mitul Crengii de aur; preluând atributele razboinicului si privilegiul eternitatii:
c) Fabulosul mai poate contribui la realizarea imaginii "lumii pe dos". Bunaoara, diavolul nu are nimic inspaimântator, fiind flamând ("Povestea lui Stan Patitul) sau cuprins de usturime in urma bataii administrate metodic de Ivan Turbinca. Acelasi personaj, gaseste in Rai, o saracie lucie, in timp ce Iadul este plin de desfatari (invers decât se crede de obicei). Pastrând trasaturile de baza ale realului, miraculosului si fabulosului, genialul Ion Creanga le-a imprimat o seama de particularitati care-i confera operei sale, stralucire si unicitate.
a) Este tratat in mod realist, povestile caracterizându-se prin "originala alaturare a miraculosului cu cea mai specifica realitate" (Calinescu). Asa se, face ca Dumnezeu si Sfântul Petre pomenesc despre o "chelfaneala" pe care ultimul o mâncase de la un betiv (ca si când pazitorul Raiului ar fi fost un biet batrân). ("Ivan Turbinca'').
in "Povestea lui Harap-Alb"--fabulosul pare a se ascunde in spatele realitatii, iesind la lumina in mod surprinzator.
Astfel, in scena intâlnirii dintre mezinul craiului si batrâna cersetoare, insusirile supranaturale cu care aceasta se lauda ("Caci multe au mai vazut ochii mei de-atata amar de veacuri câte port pe umerele acestea") par a fi niste minciuni , tânarul intelegând miracolul numai .atunci când batrâna dispare in vazduh; tot asa, calul care se.apropie de tava cu jaratec este numit "ghijoaca uricioasa", abia transformarea lui miraculoasa, datorata interventiei unui factor sacru (Sfânta Duminica), covingându-l pe feciorul; de crai. Un Ioc aparte il ocupa Spânul,, La inceput,, el nu se abate cu nimic de la comportamentul normal al unui om viclean, numai schimbarea infatisarii la fiecare intâlnire putând sugera ca apartine altei ordini ("... numai iaca ce iar ii iese Spânul inainte, imbracat altfel si calare pe un cal frumos, si, prefacându-si glasul ... "). Abia atunci când coboara in fântâna, Spânul isi striga numele ("Chima raului") dovedind ca este diavolul.
Chiar si cele cinci aparitii bizare (care-l vor insoti pe Harap Alb in ultima parte a calatoriei sale initiatice) amintesc de fantasticul tratat in maniera realista (fiecare schita de portret cuprinzând o trimitere la fiinta umana):"O dihanie de om, o namila de om, o aratare de om, o schimonositura de om, o pocitanie de om sunt sintagme de uz curent pentru limbajul cotidian, privit in latura lui firesc hiperbolizanta". (N. Ciobanu).
Rezultatul folosirii acestui procedeu are efecte comice, prin coborârea fabulosului la nivel uman.
b) La un alt pol, se afla fabulosul care trimite la mituri (in conceptia lui Blaga, mitul fiind "fantasticul plin de sens"). in "Povestea lui Harap-Alb", ursul aminteste de unele mitologii in care acest animal reprezinta clasa razboinicilor (cf. Vasile Lovinescu). Si cum, pentru a-i prelua atributele este necesara adormirea constiintei de luptator, Sfânta Duminica ii pregateste, o fiertura cu "somnoroasa", transformând apa din fântâna, in apa Lete a uitarii. Tot asa, Cerbul (a carui privire poate ucide), trimite la capul Meduzei din mitologia greaca; in plus, nestemata pe care o are in frunte, aminteste de perla frontala (din simbolismul hindus) care le confera purtatorilor atributul eternitatii.
Prin anihilarea Ursului si prin uciderea Cerbului, Harap-Alb: reediteaza mitul Crengii de aur; preluând atributele razboinicului si privilegiul eternitatii:
c) Fabulosul mai poate contribui la realizarea imaginii "lumii pe dos". Bunaoara, diavolul nu are nimic inspaimântator, fiind flamând ("Povestea lui Stan Patitul) sau cuprins de usturime in urma bataii administrate metodic de Ivan Turbinca. Acelasi personaj, gaseste in Rai, o saracie lucie, in timp ce Iadul este plin de desfatari (invers decât se crede de obicei). Pastrând trasaturile de baza ale realului, miraculosului si fabulosului, genialul Ion Creanga le-a imprimat o seama de particularitati care-i confera operei sale, stralucire si unicitate.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :