Statistics:
Visits: 1,131 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Grecia Antica-partea 2
Q: | Intreaba despre Grecia Antica-partea 2 |
Determinaţi de valurile de populaţii care pătrunseseră în mileniul al 2-lea în sud-estul Europei, grupuri de eleni migrează spre insulele din Marea Egee şi spre Ţărmul Asiei Mici, spaţiu unde se va forma Grecia asiatică. Cel mai mare teritoriu de aici s-a numit Ionia, datorită ionienilor aşezaţi în provincia Atica dar şi pe coasta Asiei Mici. Printre oraşele întemeiate astfel s-au aflat Millet, Calofon, Pergam, Efes. Acestea au reprezentat în mileniul 1 î.Hr. regiunea cea mai dezvoltată din punct de vedere cultural.
La începutul mileniului 1 î.Hr. se cristalizează forma de organizare specific greacă, oraşul-stat (polis). Astfel, se impun ca principale centre politice, economice, culturale, Atena, Sparta, Co rint, Argos, Teba.
Marea colonizare greacă din secolele II-VI duce la apariţia a o mulţime de cetăţi greceşti pe ţărmurile Mediteranei şi Mării Negre: Siracuza (în Sicilia), Neapolis şi Tarent (sudul /faliei), Marsilia (sudul Franţei), Naukratis (în Egipt), Bizantion (viitorul Constantinopole), Histria, Tomis, Callatis (pe ţărmul Mării Negre). în timp ce în Atena se exercită aşa-numita democraţie ateniană, Sparta este condusă de o oligarhie, locuitorii acesteia fiind soldaţi.
încercarea Imperiului Persan de a cuceri Grecia la începutul secolului al V-lea marchează începutul războaielor medice, care vor lua sfârşit la capătul acelui secol, prin înfrângerile perşilor, de la Marathon (490 î.Hr.) şi Salamina (480 î.Hr.). După înfiinţarea Ligii de la Delos, Atena făurea un adevărat imperiu.
Democraţia ateniană, această creaţie a spiritului grec, atinge dezvoltarea maximă în secolul al V-lea î.Hr. cunoscut ca Secolul lui Pericle, epocă în care Atena devine un centru comercial important. Tot aceasta este şi epoca marilor scriitori şi filozofi: Socrate, Sofocle şi Euripide.
Lupta pentru hegemonie între Atena democratică şi Sparta regimului aristocratic dezlănţuie Războiul Peloponesian (431-404 î.Hr.) care antrenează o mare parte a lumii greceşti şi care se termină prin înfrângerea Atenei şi recunoaşterea temporară a autorităţii Spartei. După Secolul lui Pericle, lumea greacă intră în declin.
Folosindu-se de rivalitatea dintre cele două cetăţi, regele Macedoniei, Filip al II-lea îi va învinge pe greci în bătălia de la Cheroneea (338 î.Hr.), după care va uni cetăţile greceşti în Liga de la Corint. Fiul său, Alexandru Macedon, cel mai strălucit cuceritor al lumii antice plecat din semibarbara Macedonie avea să construiască cel mai mare imperiu. El poposea neînvins în India septentrională după ce, în drum, cucerise cel mai bogat şi vast imperiu, cel Persan. Din amestecul elementului grec cu cel oriental a luat naştere, în următoarea epocă, civilizaţia elenistică.
După 50 de ani de lupte de la moartea lui Alexandru, Imperiul se dezmembra: Antigonos prelua conducerea Macedoniei (care includea şi lumea greacă) întemeind dinastia Antigonizilor; Seleucos stăpânea Asia Mică înfiinţând dinastia Seleucizilor; Ptolemeu lua Egiptul întemeind dinastia Ptolemeilor ş.a.. Regatul Macedoniei dispărea ca stat în anul 168 î.Hr.. După anul 146 î.Hr., toate aceste state greceşti au fost transformate în provincii romane. Perioada elenistică va lua sfârşit odată cu cucerirea romană, dar arta, credinţele şi obiceiurile acestei civilizaţii vor dăinui.
La începutul mileniului 1 î.Hr. se cristalizează forma de organizare specific greacă, oraşul-stat (polis). Astfel, se impun ca principale centre politice, economice, culturale, Atena, Sparta, Co rint, Argos, Teba.
Marea colonizare greacă din secolele II-VI duce la apariţia a o mulţime de cetăţi greceşti pe ţărmurile Mediteranei şi Mării Negre: Siracuza (în Sicilia), Neapolis şi Tarent (sudul /faliei), Marsilia (sudul Franţei), Naukratis (în Egipt), Bizantion (viitorul Constantinopole), Histria, Tomis, Callatis (pe ţărmul Mării Negre). în timp ce în Atena se exercită aşa-numita democraţie ateniană, Sparta este condusă de o oligarhie, locuitorii acesteia fiind soldaţi.
încercarea Imperiului Persan de a cuceri Grecia la începutul secolului al V-lea marchează începutul războaielor medice, care vor lua sfârşit la capătul acelui secol, prin înfrângerile perşilor, de la Marathon (490 î.Hr.) şi Salamina (480 î.Hr.). După înfiinţarea Ligii de la Delos, Atena făurea un adevărat imperiu.
Democraţia ateniană, această creaţie a spiritului grec, atinge dezvoltarea maximă în secolul al V-lea î.Hr. cunoscut ca Secolul lui Pericle, epocă în care Atena devine un centru comercial important. Tot aceasta este şi epoca marilor scriitori şi filozofi: Socrate, Sofocle şi Euripide.
Lupta pentru hegemonie între Atena democratică şi Sparta regimului aristocratic dezlănţuie Războiul Peloponesian (431-404 î.Hr.) care antrenează o mare parte a lumii greceşti şi care se termină prin înfrângerea Atenei şi recunoaşterea temporară a autorităţii Spartei. După Secolul lui Pericle, lumea greacă intră în declin.
Folosindu-se de rivalitatea dintre cele două cetăţi, regele Macedoniei, Filip al II-lea îi va învinge pe greci în bătălia de la Cheroneea (338 î.Hr.), după care va uni cetăţile greceşti în Liga de la Corint. Fiul său, Alexandru Macedon, cel mai strălucit cuceritor al lumii antice plecat din semibarbara Macedonie avea să construiască cel mai mare imperiu. El poposea neînvins în India septentrională după ce, în drum, cucerise cel mai bogat şi vast imperiu, cel Persan. Din amestecul elementului grec cu cel oriental a luat naştere, în următoarea epocă, civilizaţia elenistică.
După 50 de ani de lupte de la moartea lui Alexandru, Imperiul se dezmembra: Antigonos prelua conducerea Macedoniei (care includea şi lumea greacă) întemeind dinastia Antigonizilor; Seleucos stăpânea Asia Mică înfiinţând dinastia Seleucizilor; Ptolemeu lua Egiptul întemeind dinastia Ptolemeilor ş.a.. Regatul Macedoniei dispărea ca stat în anul 168 î.Hr.. După anul 146 î.Hr., toate aceste state greceşti au fost transformate în provincii romane. Perioada elenistică va lua sfârşit odată cu cucerirea romană, dar arta, credinţele şi obiceiurile acestei civilizaţii vor dăinui.
Tag-uri: istorie, civilizatie, antichitate |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 06 September '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :