Statistics:
Visits: 1,542 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
George Cosbuc - universul poetic
Q: | Intreaba despre George Cosbuc - universul poetic |
Originalitatea poetului se afla in versurile de inspiratie din viata satului, in modalitatea in care constiinta artistului se acorda cu istoria si aspiratiile poporului nostru, cu functia social-educativa si estetica a epocii in care a trait scriitorul.
Cele mai multe dintre poeziile lui Cosbuc sunt erotice. Lirismul poetului este insa obiectiv, in sensul ca poezia exprima sentimentele flacaului sau ale fetei, in criza erotica a varstei, evocand sfiala, candoare, saga, incertitudine, patima sau vrajba.
Decorul este rustic, iar idila rezulta din manifestarea elementara, spontana, a instinctului erotic.
Poeziile cosbuciene surprind fie criza puberala ("La oglinda"), fie durerea resimtita in urma pierderii iubirii ("Cantecul fusului"), fie indarjirea din sufletul fetei sau flacaului c u inima indurerata ("Dusmancele", "Numai una!").
Invartindu-se in jurul aceluiasi univers rural, George Cosbuc intentionase sa realizeaza un epos national, in genul "Iliadei" sau "Eneidei", pe motive folclorice si de mitologie romaneasca.
Din proiectata epopee, doua balade vorbesc despre marile evenimente din viata satului: "Nunta Zamfirei", transfigurand ceremonialul nuntii taranesti si "Moartea lui Fulger", evocand stravechiul ritual al inmormantarii. In ambele lucrari predomina o atmosfera fabuloasa, de basm.
Cunoscand realitatea umana a satului, diferentiata si sub aspect moral si economic, poetul dedica o parte din lucrarile sale domeniului social. Dispretul fata de ciocoii bogati, capata accente de manie in poezii ca "Hora".
Elegiaca in tonalitate, asemeni versului popular, "Doina" lui Cosbuc e o sinteza a cantecului de jale si de dor neimplinit, a razvratirii poporului impotriva exploatarii.
Poezia "Noi vrem pamant!", unica prin violenta acuzarii, exprima raspicat atitudinea autorului in problema taraneasca. Aici pamantul se identifica cu tara, cu istoria ei, udata de sange de taran si lacrimi de suferinta.
Poetul a inteles istoria ca o neintrerupta lupta pentru libertate sociala si nationala. Simboluri ale acestei lupte sunt Decebal, legendarul Gelu, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu ("Decebal catre popor", "Moartea lui Gelu", "Pasa Hassan", "Oltenii lui Tudor").
Cosbuc rememoreaza episoade eroice (volumul "Cantece de vitejie"), inscrise in istoria glorioasa a Razboiului de Independenta din 1877, si evoca vitejia luptei in modalitatea scrisorii populare, cu intelegerea cu care taranul ostas a luptat pentru dezrobirea tarii ("Povestea caprarului").
Cele mai multe dintre poeziile lui Cosbuc sunt erotice. Lirismul poetului este insa obiectiv, in sensul ca poezia exprima sentimentele flacaului sau ale fetei, in criza erotica a varstei, evocand sfiala, candoare, saga, incertitudine, patima sau vrajba.
Decorul este rustic, iar idila rezulta din manifestarea elementara, spontana, a instinctului erotic.
Poeziile cosbuciene surprind fie criza puberala ("La oglinda"), fie durerea resimtita in urma pierderii iubirii ("Cantecul fusului"), fie indarjirea din sufletul fetei sau flacaului c u inima indurerata ("Dusmancele", "Numai una!").
Invartindu-se in jurul aceluiasi univers rural, George Cosbuc intentionase sa realizeaza un epos national, in genul "Iliadei" sau "Eneidei", pe motive folclorice si de mitologie romaneasca.
Din proiectata epopee, doua balade vorbesc despre marile evenimente din viata satului: "Nunta Zamfirei", transfigurand ceremonialul nuntii taranesti si "Moartea lui Fulger", evocand stravechiul ritual al inmormantarii. In ambele lucrari predomina o atmosfera fabuloasa, de basm.
Cunoscand realitatea umana a satului, diferentiata si sub aspect moral si economic, poetul dedica o parte din lucrarile sale domeniului social. Dispretul fata de ciocoii bogati, capata accente de manie in poezii ca "Hora".
Elegiaca in tonalitate, asemeni versului popular, "Doina" lui Cosbuc e o sinteza a cantecului de jale si de dor neimplinit, a razvratirii poporului impotriva exploatarii.
Poezia "Noi vrem pamant!", unica prin violenta acuzarii, exprima raspicat atitudinea autorului in problema taraneasca. Aici pamantul se identifica cu tara, cu istoria ei, udata de sange de taran si lacrimi de suferinta.
Poetul a inteles istoria ca o neintrerupta lupta pentru libertate sociala si nationala. Simboluri ale acestei lupte sunt Decebal, legendarul Gelu, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu ("Decebal catre popor", "Moartea lui Gelu", "Pasa Hassan", "Oltenii lui Tudor").
Cosbuc rememoreaza episoade eroice (volumul "Cantece de vitejie"), inscrise in istoria glorioasa a Razboiului de Independenta din 1877, si evoca vitejia luptei in modalitatea scrisorii populare, cu intelegerea cu care taranul ostas a luptat pentru dezrobirea tarii ("Povestea caprarului").
- Baltagul - rezumat pe capitole (71338 visits)
- Dorinta de Mihai Eminescu - demmonstratie-opera lirica (27402 visits)
- Caracterizarea comisului Ionita (24518 visits)
- Comentariu - Fantana dintre plopi (23303 visits)
- Caracterizarea lui Lefter Popescu din Doua loturi de I.L.Caragiale (19400 visits)
- Oda (in metru antic) - comentariu (17660 visits)
- Comentariu - Dorinta de Mihai Eminescu (16444 visits)
- Dorinta de Mihai Eminescu - comentariu literar (14276 visits)
- Viziunea despre lume reflectata intr-un basm cult studiat - Eseu (13127 visits)
- Comentariu - Testament (12418 visits)
- Psalm - Tudor Arghezi - comentariu literar (12026 visits)
- Comentariu - Cuvant de Tudor Arghezi (11345 visits)
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu (11134 visits)
- Hanul Ancutei - comentariu (10679 visits)
- Marii cronicari ai secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea
- Eseu despre Dimitrie Cantemir
- Referat despre Scoala Ardeleana
- Vasile Alecsandri- Pasteluri
- Nicolae Filimon Ciocoii vechi si noi
- Junimea si "Convorbirile Literare"
- Revedere
- Patul lui Procust de Camil Petrescu
- Mihai Eminescu - Prezentare generala
- Sara pe Deal de Mihai Eminescu
- Oda in metrul antic de Mihai Eminescu
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu
- Luceafarul de Mihai Eminescu
- Prelungiri ale Clasicismului si Romantismului - George Cosbuc, Intrducere in arta Poetica
- Dreptatea Leului de Grigore Alexandrescu - Incadrarea in epoca. Definitia Fabulei
- Satira Duhului meu de Grigore Alexandrescu
- Umbra lui Mircea la Cozia de Grigore Alexandrescu
Categorie: Comentarii - ( Comentarii - Archiva)
Data Adaugarii: 29 November '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :