FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 2,321
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Fiziologia digestiei

Tag-uri Populare


boala   minerale   apa   sanatate   tratament   inima   natural   organism   cura   sange   tinerete   piele   inflamatie   cardiac   cardiovascular   ape   relief   geografie   fructe   mucoasa   aer   legume   infectie   medicament   ingrijire   proteine   regim   organ   boala infectioasa   ochi   vitamine   stomac   alimentatie   boli   medicina   respiratie  

All Tags

Famous Forum

 

Fiziologia digestiei

 Q:   Intreaba despre Fiziologia digestiei       
Fiziologia digestiei Digestia intestinală cuprinde totalitatea transformărilor fizice şi chimice pe care le suferă în intestin chimul venit din stomac. Chimul este diluat de către sucul intestinal, de către cel pancreatic şi de către bilă, este amestecat datorită mişcărilor intestinului, substanţele sale nutritive suferă concomitent o descompunere enzimatică, adică o digestie chimică, şi este transportat către intestinul gros, în virtutea peristaltismului intestinal. în acest timp are loc absorbţia intestinală a nutrimentelor.

Polizaharidele sunt descompuse în oze. Amidonul este descompus în maltoză sub influenÅ£a amilazei pancreatice ÅŸi în mică parte sub influenÅ£a celei intestinale, maltoza în glucoza sub acÅ £iunea maltazei intestinale ÅŸi pancreatice, zaharoza în glucoza ÅŸi fructoză sub acÅ£iunea invertazei intestinale, iar lactoza în glucoza ÅŸi galactoză sub acÅ£iunea lactazei intestinale.

Grăsimile neutre sunt emulsionate de către sărurile biliare şi descompuse apoi în acizi graşi şi glicerol, sub acţiunea lipazei intestinale şi pancreatice şi sub acţiunea steapsinei (pancreatice).

Nucleoproteidele sunt descompuse în acizi nucleici şi în holoproteide, sub acţiunea tripsinei pancreatice, holoproteideîe în albumoze şi peptone, iar acestea în polipeptide cu catenă mai scurtă (tetra-, tri- şi dipeptide) sub acţiunea aceleiaşi enzime. Cazeinogenul care a scăpat digestiei gastrice este transformat în cazeină, sub influenţa chimotripsinei pancreatice, iar aceasta este scindată în polipeptide solubile, sub influenţa aceleiaşi enzime.

Polipeptidele cu catenă scurtă (di-, tri- şi tetrapeptide) sunt descompuse în aminoacizi, în special sub acţiunea polipeptidazelor (erepsinelor) intestinale şi în mică parte sub acţiunea prelungită a tripsinei pancreatice şi sub acţiunea cantităţilor mici de erepsine pancreatice. Acizii nucleici sunt descompuşi treptat până la acid fosforic, pentoză şi o bază azotată, sub acţiunea succesivă a nucleazei intestinale şi pancreatice şi a nucleotidazei şi nucleozidazei intestinale.

Absorbţia intestinală este procesul de pătrundere a produşilor de digestie, a apei, a sărurilor minerale şi a vitaminelor din lumenui intestinal, prin epiteliul absorbant, în vasele sanguine şi limfatice ale vilozităţilor intestinale. Mucoasa intestinului subţire fiind foarte fină, foarte vascularizată şi cu numeroase vilozităţi intestinale contractile, este adaptată funcţiei de absorbţie.

Absorbţia intestinală este uşurată şi prin mărirea suprafeţei de absorbţie pe seama platoului striat al celulelor epiteliului mucoasei intestinale alcătuit din microvilozităţi vizibile la microscopul electronic. Contracţiile vilozităţilor intestinale favorizează absorbţia prin evacuarea sangelui şi limfei cu substanţe absorbite. în absorbţie intervin presiunea hidrostatică şi osmotică pentru lichide, difuziunea şi încărcarea electrică pentru substanţele dizolvate şi transportul activ prin mucoasa intestinală a unor substanţe ca, de pildă, sodiu, glucoza etc.

Ozele sunt absorbite după o prealabilă fosforilare (combinare JU acid fosforic, cu participarea unui hormon suprarenal şi a vitaminei Bi). Glicerolul rezultat din descompunerea lipidelor se absoarbe ca atare, iar acizii graşi se combină prealabil cu sărurile biliare sub formă de complecşi coleinici. După absorbţie, complecşii coleinici se descompun, iar acizii graşi rezultaţi se combină cu glicerolui, refăcând molecula de grăsime chiar în mucoasa intestinală.

Aminoacizii, apa, sărurile minerale, şi vitaminele se absorb ca atare. Ozele, alcoolii, inclusiv glicerolul, acizii graşi cu catenă scurtă (sub 8 atomi de carbon), aminoacizii, apa, sărurile minerale şi vitaminele se absorb în circulaţia portă, iar acizii graşi cu catenă lungă şi unele lipide nedigerate, dar emulsionate se absorb în vasele chilifere.

Unele substanţe, ca : glucoza, anumiţi produşi de scindare a proteinelor, alcoolul etc, se absorb în mică măsură şi în stomac, iar ozele şi alcoolul chiar în gură. în intestinul gros se pot absorbi apa, sărurile anorganice şi ozele scăpate absorbţiei intestinale. Calea principală fiziologică de absorbţie a principiilor alimentare este însă intestinul subţire.

sursa imaginii www.mc.maricopa.edu


Tag-uri: stomac, alimente, aminoacizi, intestin



Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 24 October '08


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :