Statistics:
Visits: 2,332 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Fiziologia digestiei
Q: | Intreaba despre Fiziologia digestiei |
Digestia intestinală cuprinde totalitatea transformărilor fizice şi chimice pe care le suferă în intestin chimul venit din stomac. Chimul este diluat de către sucul intestinal, de către cel pancreatic şi de către bilă, este amestecat datorită mişcărilor intestinului, substanţele sale nutritive suferă concomitent o descompunere enzimatică, adică o digestie chimică, şi este transportat către intestinul gros, în virtutea peristaltismului intestinal. în acest timp are loc absorbţia intestinală a nutrimentelor.
Polizaharidele sunt descompuse în oze. Amidonul este descompus în maltoză sub influenÅ£a amilazei pancreatice ÅŸi în mică parte sub influenÅ£a celei intestinale, maltoza în glucoza sub acÅ £iunea maltazei intestinale ÅŸi pancreatice, zaharoza în glucoza ÅŸi fructoză sub acÅ£iunea invertazei intestinale, iar lactoza în glucoza ÅŸi galactoză sub acÅ£iunea lactazei intestinale.
Grăsimile neutre sunt emulsionate de către sărurile biliare şi descompuse apoi în acizi graşi şi glicerol, sub acţiunea lipazei intestinale şi pancreatice şi sub acţiunea steapsinei (pancreatice).
Nucleoproteidele sunt descompuse în acizi nucleici şi în holoproteide, sub acţiunea tripsinei pancreatice, holoproteideîe în albumoze şi peptone, iar acestea în polipeptide cu catenă mai scurtă (tetra-, tri- şi dipeptide) sub acţiunea aceleiaşi enzime. Cazeinogenul care a scăpat digestiei gastrice este transformat în cazeină, sub influenţa chimotripsinei pancreatice, iar aceasta este scindată în polipeptide solubile, sub influenţa aceleiaşi enzime.
Polipeptidele cu catenă scurtă (di-, tri- şi tetrapeptide) sunt descompuse în aminoacizi, în special sub acţiunea polipeptidazelor (erepsinelor) intestinale şi în mică parte sub acţiunea prelungită a tripsinei pancreatice şi sub acţiunea cantităţilor mici de erepsine pancreatice. Acizii nucleici sunt descompuşi treptat până la acid fosforic, pentoză şi o bază azotată, sub acţiunea succesivă a nucleazei intestinale şi pancreatice şi a nucleotidazei şi nucleozidazei intestinale.
Absorbţia intestinală este procesul de pătrundere a produşilor de digestie, a apei, a sărurilor minerale şi a vitaminelor din lumenui intestinal, prin epiteliul absorbant, în vasele sanguine şi limfatice ale vilozităţilor intestinale. Mucoasa intestinului subţire fiind foarte fină, foarte vascularizată şi cu numeroase vilozităţi intestinale contractile, este adaptată funcţiei de absorbţie.
Absorbţia intestinală este uşurată şi prin mărirea suprafeţei de absorbţie pe seama platoului striat al celulelor epiteliului mucoasei intestinale alcătuit din microvilozităţi vizibile la microscopul electronic. Contracţiile vilozităţilor intestinale favorizează absorbţia prin evacuarea sangelui şi limfei cu substanţe absorbite. în absorbţie intervin presiunea hidrostatică şi osmotică pentru lichide, difuziunea şi încărcarea electrică pentru substanţele dizolvate şi transportul activ prin mucoasa intestinală a unor substanţe ca, de pildă, sodiu, glucoza etc.
Ozele sunt absorbite după o prealabilă fosforilare (combinare JU acid fosforic, cu participarea unui hormon suprarenal şi a vitaminei Bi). Glicerolul rezultat din descompunerea lipidelor se absoarbe ca atare, iar acizii graşi se combină prealabil cu sărurile biliare sub formă de complecşi coleinici. După absorbţie, complecşii coleinici se descompun, iar acizii graşi rezultaţi se combină cu glicerolui, refăcând molecula de grăsime chiar în mucoasa intestinală.
Aminoacizii, apa, sărurile minerale, şi vitaminele se absorb ca atare. Ozele, alcoolii, inclusiv glicerolul, acizii graşi cu catenă scurtă (sub 8 atomi de carbon), aminoacizii, apa, sărurile minerale şi vitaminele se absorb în circulaţia portă, iar acizii graşi cu catenă lungă şi unele lipide nedigerate, dar emulsionate se absorb în vasele chilifere.
Unele substanţe, ca : glucoza, anumiţi produşi de scindare a proteinelor, alcoolul etc, se absorb în mică măsură şi în stomac, iar ozele şi alcoolul chiar în gură. în intestinul gros se pot absorbi apa, sărurile anorganice şi ozele scăpate absorbţiei intestinale. Calea principală fiziologică de absorbţie a principiilor alimentare este însă intestinul subţire.
sursa imaginii www.mc.maricopa.edu
Polizaharidele sunt descompuse în oze. Amidonul este descompus în maltoză sub influenÅ£a amilazei pancreatice ÅŸi în mică parte sub influenÅ£a celei intestinale, maltoza în glucoza sub acÅ £iunea maltazei intestinale ÅŸi pancreatice, zaharoza în glucoza ÅŸi fructoză sub acÅ£iunea invertazei intestinale, iar lactoza în glucoza ÅŸi galactoză sub acÅ£iunea lactazei intestinale.
Grăsimile neutre sunt emulsionate de către sărurile biliare şi descompuse apoi în acizi graşi şi glicerol, sub acţiunea lipazei intestinale şi pancreatice şi sub acţiunea steapsinei (pancreatice).
Nucleoproteidele sunt descompuse în acizi nucleici şi în holoproteide, sub acţiunea tripsinei pancreatice, holoproteideîe în albumoze şi peptone, iar acestea în polipeptide cu catenă mai scurtă (tetra-, tri- şi dipeptide) sub acţiunea aceleiaşi enzime. Cazeinogenul care a scăpat digestiei gastrice este transformat în cazeină, sub influenţa chimotripsinei pancreatice, iar aceasta este scindată în polipeptide solubile, sub influenţa aceleiaşi enzime.
Polipeptidele cu catenă scurtă (di-, tri- şi tetrapeptide) sunt descompuse în aminoacizi, în special sub acţiunea polipeptidazelor (erepsinelor) intestinale şi în mică parte sub acţiunea prelungită a tripsinei pancreatice şi sub acţiunea cantităţilor mici de erepsine pancreatice. Acizii nucleici sunt descompuşi treptat până la acid fosforic, pentoză şi o bază azotată, sub acţiunea succesivă a nucleazei intestinale şi pancreatice şi a nucleotidazei şi nucleozidazei intestinale.
Absorbţia intestinală este procesul de pătrundere a produşilor de digestie, a apei, a sărurilor minerale şi a vitaminelor din lumenui intestinal, prin epiteliul absorbant, în vasele sanguine şi limfatice ale vilozităţilor intestinale. Mucoasa intestinului subţire fiind foarte fină, foarte vascularizată şi cu numeroase vilozităţi intestinale contractile, este adaptată funcţiei de absorbţie.
Absorbţia intestinală este uşurată şi prin mărirea suprafeţei de absorbţie pe seama platoului striat al celulelor epiteliului mucoasei intestinale alcătuit din microvilozităţi vizibile la microscopul electronic. Contracţiile vilozităţilor intestinale favorizează absorbţia prin evacuarea sangelui şi limfei cu substanţe absorbite. în absorbţie intervin presiunea hidrostatică şi osmotică pentru lichide, difuziunea şi încărcarea electrică pentru substanţele dizolvate şi transportul activ prin mucoasa intestinală a unor substanţe ca, de pildă, sodiu, glucoza etc.
Ozele sunt absorbite după o prealabilă fosforilare (combinare JU acid fosforic, cu participarea unui hormon suprarenal şi a vitaminei Bi). Glicerolul rezultat din descompunerea lipidelor se absoarbe ca atare, iar acizii graşi se combină prealabil cu sărurile biliare sub formă de complecşi coleinici. După absorbţie, complecşii coleinici se descompun, iar acizii graşi rezultaţi se combină cu glicerolui, refăcând molecula de grăsime chiar în mucoasa intestinală.
Aminoacizii, apa, sărurile minerale, şi vitaminele se absorb ca atare. Ozele, alcoolii, inclusiv glicerolul, acizii graşi cu catenă scurtă (sub 8 atomi de carbon), aminoacizii, apa, sărurile minerale şi vitaminele se absorb în circulaţia portă, iar acizii graşi cu catenă lungă şi unele lipide nedigerate, dar emulsionate se absorb în vasele chilifere.
Unele substanţe, ca : glucoza, anumiţi produşi de scindare a proteinelor, alcoolul etc, se absorb în mică măsură şi în stomac, iar ozele şi alcoolul chiar în gură. în intestinul gros se pot absorbi apa, sărurile anorganice şi ozele scăpate absorbţiei intestinale. Calea principală fiziologică de absorbţie a principiilor alimentare este însă intestinul subţire.
sursa imaginii www.mc.maricopa.edu
Tag-uri: stomac, alimente, aminoacizi, intestin |
- Ce este dispensarizarea (11167 visits)
- Despre sange - elementele figurate eritrocite, leucocite, trombocite (9540 visits)
- Ce este cortizonul (8982 visits)
- De ce ne vajaie capul (8745 visits)
- Bolile globulelor albe (6267 visits)
- Ce este diureza (5797 visits)
- Despre scoarta cerebrala (5468 visits)
- Afectiunile endocrine si tratarea lor in statiuni (5369 visits)
- Notiuni despre igiena copilului si a adolescentului (4878 visits)
- Care sunt alimentele permise si nepermise pentru cardiaci (4431 visits)
- Ce este congestia pulmonara (4227 visits)
- Ce este coagularea sangelui (4206 visits)
- Ce importanta are bromura ? (4145 visits)
- Ce este formolul (4085 visits)
- Despre undele ultrascurte (3680 visits)
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
Categorie: Sanatate - ( Sanatate - Archiva)
Data Adaugarii: 24 October '08
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :