Statistics:
Visits: 1,542 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Bolile care pot aparea la nivelul aparatului digestiv al copiilor
Q: | Intreaba despre Bolile care pot aparea la nivelul aparatului digestiv al copiilor |
Mucoasele organelor digestive ale copiilor sunt mai fine, mai susceptibile la infecţii decat cele ale adulţilor. Datorită fineţei mucoasei bucale şi datorită schimbării dinţilor, copiii fac mai uşor şi mai frecvent infecţii ale gurii, iar datorită smalţului dinţilor mai subţire, caria dentară apare mai frecvent la copii.
Fineţea mucoasei esofagului copiilor şi faptul că acesta este mai îngust decat la adulţi condiţionează traumatizarea sa mai uşor de către alimentele dure nemestecate corect şi de către oasele de peşte.
Stomacul copiilor are o capacitate redusă, sucurile lor digestive sunt mai sărace în enzime, iar motilitatea gastrointestinală este mai mică decat la adulÅ£i, datoritÄ ƒ dezvoltării incomplete a tunicii musculoase a tubului digestiv, de unde frecvenÅ£a mai mare a indigestiilor la copii. Motilitatea redusă a intestinului copiilor reprezintă în acelaÅŸi timp cauza care îi predispune la constipaÅ£ie fiziologică. Datorită mucoaselor gastrice ÅŸi intestinale mai subÅ£iri ÅŸi mai bogat vascularizate decat la adulÅ£i ÅŸi datorită cantităţii reduse de acid clorhidric din stomacul copiilor, aceÅŸtia fac mai uÅŸor decat adulÅ£ii gastrite, enterite, colite ÅŸi boli contagioase cu poartă de intrare tubul digestiv, inclusiv toxiinfecÅ£ii ÅŸi intoxicaÅ£ii alimentare ÅŸi helmintiaze.
în ansamblu, aparatul digestiv al copiilor este mai sensibil la acţiunea factorilor de mediu, iar capacitatea sa funcţională este sub nivelul celei de la adulţi, deşi este solicitat să asigure digestia şi absorbţia unor cantităţi mari de alimente necesare creşterii. Alături de respiraţie, digestia influenţează puternic dezvoltarea copiilor, iar afectarea ei duce la subnutriţie, anemie şi debilitate generală.
Starea de sănătate şi funcţiile aparatului digestiv (digestia şi absorbţia) sunt influenţate mai ales de starea de igienă şi de sănătate a gurii şi dinţilor, de modul în care se realizează mestecarea alimentelor, de modul lor de administrare, de calitatea acestora şi a apei băute, iar intoxicaţiile şi toxiinfecţiile alimentare, helmintiazele, fumatul, alcoolul şi condimentele au o acţiune negativă. Lipsa de întreţinere igienică a gurii favorizează apariţia cariilor dentare (datorită fermentării resturilor alimentare în gură), infecţiile gurii şi ale limbii şi înmulţirea microbilor cu vehicularea lor către stomac.
Cariile dentare, dinţii pierduţi şi infecţiile gurii şi ale limbii au o influenţă negativă asupra digestiei : cariile şi dinţii pierduţi prin afectarea masticaţiei, iar infecţiile prin afectarea, în general, a digestiei bucale, ca urmare a reducerii masticaţiei (din cauza durerii etc), a sensibilităţii gustative şi a reflexelor cu punct de plecare mucoasa bucală. Complicaţiile cariei, abcese dentare şi, în special, granuloamele (infecţii cronice închistate la rădăcina dinţilor) reprezintă focare de infecţie care pot declanşa, în special la copii, nefrite şi reumatismul cu afectarea inimii. Vehicularea microbilor din gură către stomac contribuie la întreţinerea gastritelor, afectand astfel digestia.
Alimentele bine mestecate nu traumatizează esofagul în timpul deglutiţiei, pot- fi pătrunse mai uşor de sucurile digestive şi digerate, iar contactul lor cu mucoasa bucală în timpul mestecatului declanşează reflexele salivare şi gastrice uşurand astfel digestia.
Abuzurile alimentare, alimentele greu digerabile şi cele alterate pot produce indigestii, iar nerespectarea orelor regulate de masă, a pauzelor între mese, o hrană nevariată şi fără gust şi aspect plăcut, lipsa unei ambianţe plăcute în cursul mesei, a confortului şi mancatul în picioare, în grabă au o influenţă negativă asupra reflexelor alimentare favorizand astfel apariţia indigestiilor. Graba în cursul mesei acţionează în acest sens şi prin mestecarea incompletă a alimentelor.
Alimentaţia săracă în celuloză, în crudităţi, sedentarismul, lipsa sportului şi a unei ore fixe de defecaţie favorizează instalarea constipaţiilor fiziologice datorită atenuării peristalismului intestinal şi a reflexului de defecaţie.
Ingestia unor alimente necorespunzătoare normelor de igienă poate duce la apariţia indigestiilor, a bolilor tubului digestiv şi a intoxicaţiilor alimentare şi a bolilor contagioase cu poartă de intrare tubul digestiv, inclusiv toxiinfecţiile alimentare şi helmintiazele.
Consumul unei ape necorespunzătoare normelor de potabilitate poate duce Ia apariţia aceloraşi tulburări cu excepţia intoxicaţiilor şi toxiinfecţiilor alimentare.
Intoxicaţiile, toxiinfecţiile alimentare şi helmintiazele determină iritarea mucoaselor digestive, au o acţiune negativă asupra digestiei alimentelor şi a absorbţiei produşilor de digestie, iar intoxicaţiile şi toxiinfecţiile alimentare pot provoca indigestii, gastrite şi enterite însoţite de diaree. Fumatul, alcoolul şi condimentele au o influenţă negativă asupra digestiei, inhiband sensibilitatea gustativă şi cauzand iritarea mucoaselor gurii, faringelui, esofagului şi stomacului. Condimentele irită chiar mucoasa intestinului. Fumatul produce totodată şi sialoree (salivaţie abundentă) şi hiperaciditate gastrică, favorizează depunerea tartrului dentar şi apariţia ulcerului gastroduodenal.
În raport cu particularităţile morfofuncţionale ale aparatului digestiv la copii şi cu factorii care îl influenţează, obiectivele igienei sale sunt următoarele :
1) Profilaxia cariei dentare şi a infecţiilor gurii şi limbii la care contribuie şi întreţinerea igienică a gurii.
2) Prevenirea lezării esofagului prin mestecarea corectă a alimentelor şi prin evitarea peştelui cu oase în alimentaţia copiilor. Trebuie corectată tendinţa unor copii de a înghiţi alimentele incomplet mestecate, din comoditate sau din graba de a se duce la joacă. Copiii trebuie deprinşi să mestece cu gura închisă.
3) Profilaxia tulburărilor funcţionale şi organice ale tubului digestiv la care contribuie şi mestecatul corect.
4) Profilaxia intoxicaţiilor, toxiinfecţiilor alimentare şi a helmintiazelor.
Protejarea şi stimularea digestiei pe aceste căi, prin evitarea fumatului, alcoolului, prin reducerea condimentelor la minimum la copii şi prin administrarea corectă a alimentelor.
sursa imaginii .freeschoolclipart.com
Fineţea mucoasei esofagului copiilor şi faptul că acesta este mai îngust decat la adulţi condiţionează traumatizarea sa mai uşor de către alimentele dure nemestecate corect şi de către oasele de peşte.
Stomacul copiilor are o capacitate redusă, sucurile lor digestive sunt mai sărace în enzime, iar motilitatea gastrointestinală este mai mică decat la adulÅ£i, datoritÄ ƒ dezvoltării incomplete a tunicii musculoase a tubului digestiv, de unde frecvenÅ£a mai mare a indigestiilor la copii. Motilitatea redusă a intestinului copiilor reprezintă în acelaÅŸi timp cauza care îi predispune la constipaÅ£ie fiziologică. Datorită mucoaselor gastrice ÅŸi intestinale mai subÅ£iri ÅŸi mai bogat vascularizate decat la adulÅ£i ÅŸi datorită cantităţii reduse de acid clorhidric din stomacul copiilor, aceÅŸtia fac mai uÅŸor decat adulÅ£ii gastrite, enterite, colite ÅŸi boli contagioase cu poartă de intrare tubul digestiv, inclusiv toxiinfecÅ£ii ÅŸi intoxicaÅ£ii alimentare ÅŸi helmintiaze.
în ansamblu, aparatul digestiv al copiilor este mai sensibil la acţiunea factorilor de mediu, iar capacitatea sa funcţională este sub nivelul celei de la adulţi, deşi este solicitat să asigure digestia şi absorbţia unor cantităţi mari de alimente necesare creşterii. Alături de respiraţie, digestia influenţează puternic dezvoltarea copiilor, iar afectarea ei duce la subnutriţie, anemie şi debilitate generală.
Starea de sănătate şi funcţiile aparatului digestiv (digestia şi absorbţia) sunt influenţate mai ales de starea de igienă şi de sănătate a gurii şi dinţilor, de modul în care se realizează mestecarea alimentelor, de modul lor de administrare, de calitatea acestora şi a apei băute, iar intoxicaţiile şi toxiinfecţiile alimentare, helmintiazele, fumatul, alcoolul şi condimentele au o acţiune negativă. Lipsa de întreţinere igienică a gurii favorizează apariţia cariilor dentare (datorită fermentării resturilor alimentare în gură), infecţiile gurii şi ale limbii şi înmulţirea microbilor cu vehicularea lor către stomac.
Cariile dentare, dinţii pierduţi şi infecţiile gurii şi ale limbii au o influenţă negativă asupra digestiei : cariile şi dinţii pierduţi prin afectarea masticaţiei, iar infecţiile prin afectarea, în general, a digestiei bucale, ca urmare a reducerii masticaţiei (din cauza durerii etc), a sensibilităţii gustative şi a reflexelor cu punct de plecare mucoasa bucală. Complicaţiile cariei, abcese dentare şi, în special, granuloamele (infecţii cronice închistate la rădăcina dinţilor) reprezintă focare de infecţie care pot declanşa, în special la copii, nefrite şi reumatismul cu afectarea inimii. Vehicularea microbilor din gură către stomac contribuie la întreţinerea gastritelor, afectand astfel digestia.
Alimentele bine mestecate nu traumatizează esofagul în timpul deglutiţiei, pot- fi pătrunse mai uşor de sucurile digestive şi digerate, iar contactul lor cu mucoasa bucală în timpul mestecatului declanşează reflexele salivare şi gastrice uşurand astfel digestia.
Abuzurile alimentare, alimentele greu digerabile şi cele alterate pot produce indigestii, iar nerespectarea orelor regulate de masă, a pauzelor între mese, o hrană nevariată şi fără gust şi aspect plăcut, lipsa unei ambianţe plăcute în cursul mesei, a confortului şi mancatul în picioare, în grabă au o influenţă negativă asupra reflexelor alimentare favorizand astfel apariţia indigestiilor. Graba în cursul mesei acţionează în acest sens şi prin mestecarea incompletă a alimentelor.
Alimentaţia săracă în celuloză, în crudităţi, sedentarismul, lipsa sportului şi a unei ore fixe de defecaţie favorizează instalarea constipaţiilor fiziologice datorită atenuării peristalismului intestinal şi a reflexului de defecaţie.
Ingestia unor alimente necorespunzătoare normelor de igienă poate duce la apariţia indigestiilor, a bolilor tubului digestiv şi a intoxicaţiilor alimentare şi a bolilor contagioase cu poartă de intrare tubul digestiv, inclusiv toxiinfecţiile alimentare şi helmintiazele.
Consumul unei ape necorespunzătoare normelor de potabilitate poate duce Ia apariţia aceloraşi tulburări cu excepţia intoxicaţiilor şi toxiinfecţiilor alimentare.
Intoxicaţiile, toxiinfecţiile alimentare şi helmintiazele determină iritarea mucoaselor digestive, au o acţiune negativă asupra digestiei alimentelor şi a absorbţiei produşilor de digestie, iar intoxicaţiile şi toxiinfecţiile alimentare pot provoca indigestii, gastrite şi enterite însoţite de diaree. Fumatul, alcoolul şi condimentele au o influenţă negativă asupra digestiei, inhiband sensibilitatea gustativă şi cauzand iritarea mucoaselor gurii, faringelui, esofagului şi stomacului. Condimentele irită chiar mucoasa intestinului. Fumatul produce totodată şi sialoree (salivaţie abundentă) şi hiperaciditate gastrică, favorizează depunerea tartrului dentar şi apariţia ulcerului gastroduodenal.
În raport cu particularităţile morfofuncţionale ale aparatului digestiv la copii şi cu factorii care îl influenţează, obiectivele igienei sale sunt următoarele :
1) Profilaxia cariei dentare şi a infecţiilor gurii şi limbii la care contribuie şi întreţinerea igienică a gurii.
2) Prevenirea lezării esofagului prin mestecarea corectă a alimentelor şi prin evitarea peştelui cu oase în alimentaţia copiilor. Trebuie corectată tendinţa unor copii de a înghiţi alimentele incomplet mestecate, din comoditate sau din graba de a se duce la joacă. Copiii trebuie deprinşi să mestece cu gura închisă.
3) Profilaxia tulburărilor funcţionale şi organice ale tubului digestiv la care contribuie şi mestecatul corect.
4) Profilaxia intoxicaţiilor, toxiinfecţiilor alimentare şi a helmintiazelor.
Protejarea şi stimularea digestiei pe aceste căi, prin evitarea fumatului, alcoolului, prin reducerea condimentelor la minimum la copii şi prin administrarea corectă a alimentelor.
sursa imaginii .freeschoolclipart.com
Tag-uri: carie, enzime, intoxicatie |
- Ce este dispensarizarea (11167 visits)
- Despre sange - elementele figurate eritrocite, leucocite, trombocite (9540 visits)
- Ce este cortizonul (8982 visits)
- De ce ne vajaie capul (8745 visits)
- Bolile globulelor albe (6267 visits)
- Ce este diureza (5797 visits)
- Despre scoarta cerebrala (5468 visits)
- Afectiunile endocrine si tratarea lor in statiuni (5369 visits)
- Notiuni despre igiena copilului si a adolescentului (4878 visits)
- Care sunt alimentele permise si nepermise pentru cardiaci (4431 visits)
- Ce este congestia pulmonara (4227 visits)
- Ce este coagularea sangelui (4206 visits)
- Ce importanta are bromura ? (4145 visits)
- Ce este formolul (4085 visits)
- Despre undele ultrascurte (3680 visits)
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
Categorie: Sanatate - ( Sanatate - Archiva)
Data Adaugarii: 24 October '08
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :