Statistics:
Visits: 1,522 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul operei Alexandru Lapusneanul scrisa de Costache Negruzzi - prima parte
Q: | Intreaba despre Comentariul operei Alexandru Lapusneanul scrisa de Costache Negruzzi - prima parte |
In proza, autoritatea lui Costache Negruzzi este absoluta: este un inceput si o culme. El a facut o opera durabila de pionierat Negruzzi este intemeietorul prozei artistice modeme.
Primele trei cicluri (Amintiri de junete, Fragmente istorice, Negru pe alb - Scrisori la un prieten) ale volumului selectiv 'Pacatele tineretelor" (1857) sunt ocupate de proza Ciclul "Amintiri de junete" cuprinde schita "Cum am invatat romaneste" si nuvelele romantice: "Zoe" si "O alungare de cai". In ciclul al doilea sunt cuprinse scrieri inspirate din cronicile si legendele Moldovei: "Aprodul Purice", primul poem eroic in literatura romana "Alexandru Lapusneanul", "Sobieski si romanii", "Regele Poloniei si domnul Moldovei" . Cu "Negru pe alb" - Scrisori la un prieten, cuprinzand 32 de scrisori publicate int re 1837-1855, scriitorul inaugureaza un nou gen in literatura noastra genul epistolar.
Cu fiziologiile sale (Fiziologia provintialului, Un poet necunoscut, Lumanarica), Negruzzi impune, inaintea lui M Kogalniceanu, N. Filimon, I. Ghica, specia in literatura romana Nuvela "Alexandru Lapusneanul" este piesa de rezistenta a "Fragmentelor istorice". Ea ramane un model inca neegalat al nuvelei istorice romanesti.
Publicata in primul numar al "Daciei literare" (1840), imediat dupa celebra Introductie (veritabil program al romantismului romanesc), nuvela a fost considerata ca o ilustrare creatoare a programului enuntat de Kogalniceanu.
Subiectul nuvelei are ca punct de pornire cronica lui Grigore Ureche, Letopisetul Tarii Moldovei", si anume fragmentele referitoare la cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu. Desi se foloseste de vechii cronicari, Grigore Ureche si Miron Costin, Negruzzi nu ramane intru totulfidel adevarului istoric. La Ureche se afla in nuce trasaturile sangeroase ale eroului si ale epocii. Scriitorul schimba destinul unor personaje (Motoc, Veverita, Spancioc), asa cum cereau necesitatile conflictului, intr-o compozitie densa si echilibrata.
Tema nuvelei este politica de ingradire a marii boierimi de catre domnitor. Numai prin existenta unei autoritati centrale a fost posibila consolidarea a statului feudal unitar.
Intr-o naratiune concentrata invaluita intr-o atmosfera arhaica Negruzzi evoca figura cumplita stranie, a domnitorului.
Primele trei cicluri (Amintiri de junete, Fragmente istorice, Negru pe alb - Scrisori la un prieten) ale volumului selectiv 'Pacatele tineretelor" (1857) sunt ocupate de proza Ciclul "Amintiri de junete" cuprinde schita "Cum am invatat romaneste" si nuvelele romantice: "Zoe" si "O alungare de cai". In ciclul al doilea sunt cuprinse scrieri inspirate din cronicile si legendele Moldovei: "Aprodul Purice", primul poem eroic in literatura romana "Alexandru Lapusneanul", "Sobieski si romanii", "Regele Poloniei si domnul Moldovei" . Cu "Negru pe alb" - Scrisori la un prieten, cuprinzand 32 de scrisori publicate int re 1837-1855, scriitorul inaugureaza un nou gen in literatura noastra genul epistolar.
Cu fiziologiile sale (Fiziologia provintialului, Un poet necunoscut, Lumanarica), Negruzzi impune, inaintea lui M Kogalniceanu, N. Filimon, I. Ghica, specia in literatura romana Nuvela "Alexandru Lapusneanul" este piesa de rezistenta a "Fragmentelor istorice". Ea ramane un model inca neegalat al nuvelei istorice romanesti.
Publicata in primul numar al "Daciei literare" (1840), imediat dupa celebra Introductie (veritabil program al romantismului romanesc), nuvela a fost considerata ca o ilustrare creatoare a programului enuntat de Kogalniceanu.
Subiectul nuvelei are ca punct de pornire cronica lui Grigore Ureche, Letopisetul Tarii Moldovei", si anume fragmentele referitoare la cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu. Desi se foloseste de vechii cronicari, Grigore Ureche si Miron Costin, Negruzzi nu ramane intru totulfidel adevarului istoric. La Ureche se afla in nuce trasaturile sangeroase ale eroului si ale epocii. Scriitorul schimba destinul unor personaje (Motoc, Veverita, Spancioc), asa cum cereau necesitatile conflictului, intr-o compozitie densa si echilibrata.
Tema nuvelei este politica de ingradire a marii boierimi de catre domnitor. Numai prin existenta unei autoritati centrale a fost posibila consolidarea a statului feudal unitar.
Intr-o naratiune concentrata invaluita intr-o atmosfera arhaica Negruzzi evoca figura cumplita stranie, a domnitorului.
Tag-uri: costache negruzzi, alexandru lapusneanul |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 23 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :