Comunicarea ipotetică
Comunicarea are limitele sale, determinate sub aspectul material ori de spatiu, de timp, de moarte, etc.
Si totuşi, omul a încercat adesea, să depăşească aceste limite pentru a stabili comunicări care să poată pătrunde în interiorul irealizabilului. Aşa sunt comunicările directe interconştiinţe (telepatia, dialogul cu animalele şi plantele, calatoriile în trecut şi viitor, relaţia cu extraterestrii sau cei morţi ş.a.). Aceste încercări se situează la nivele diferite ale realităţii, unele înscriindu-se în cadrul unei cercetări propriu-zis ştiinţifice, altele răspunzând unor postulate neverificabile aşa cum pot fi şi acţiunile pur imaginare. în orice caz, ca acte de invaţare a tehnicilor de creativitate, ele însele gândite ca supoziţii imaginare, toate merita atenţie pentru că pot sugera noi soluţii problemelor concrete.

Comunicarea ipotetică, pune o problemă, cea a posibilităţilor materiale de realizare înainte de aceasta, ea avansează o interesantă problemă teoretică, cea a transmiterii codului. Prin ea, ne putem întreba în ce măsură receptorul poate primii simultan un mesaj, dar şi codul necesar descifrării acestuia(telepatia, visul ş.a.). Dincolo de a fi ipotetică o asementea comunicare, aduce probleme de o actualitate imediată, deoarece ele se pun de fiecare dată, când se invata şi limba modernă.

Comunicarea şi spaţiu
Societatea modernă se caracterizează printr-o creştere în intesitate a relaţiilor dintre distanţe din ce în ce mai mari. însăşi deplasarea a creat nevoia legăturilor între puncte dintre cele mai îndepărtate. Mijloacele de transmitere a informaţiilor şi mijloacele de transport sunt în competiţie. De remarcat că, însăşi cuvântul comunicare este utilizat şi pentru celelalte mijloace, fie că este vorba de comunicarea informaţiilor, fie de comunicarea dintre persoane. Telecomunicaţiile au dezavantajul de a fi mai ieftine decât deplasările, pentru asigurarea comunicaţiilor.

Comunicarea în comportamente, ritualuri, jocuri
Actele de comportament sunt mijloace de comunicare extralingvistică, dar aceasta se petrece de fiecare dată în contexte sociale bine definite. La primul nivel al comunicării sociale se află comportamentele individuale, iar la al doilea nivel comportamentele individuale fac obiectul descrierii sau prescrierii de către mass-media. Este cazul modei, în măsura în care presa de specialitate preia şi amplifică aceste comportamente apărute la o serie de categorii sociale.
La al treilea nivel, comportamentele vin să se înscrie într-un cod social, într-un ritual legat expres de instituţie, jocurile, spre exemplu, pot fi considerate forma cea mai elocventă pentru aceste ritualuri. La nivelul jocurilor, se cercetează modelele care ţin seama de comprtamentele sociale, inclusiv situaţiile conflictuale.

Comunicare ÅŸi sexualitate
Comunicarea sexuală trimite la studierea originii comunicării, deoarece sexualitatea este, la nivel biologic, singura activitate care generează relaţii necesare, de necesitate între fiinţe. Relaţia sexuală, este o formă a comunicării între indivizi, dar este un act care nu se poate reduce la comunicarea lingvistică, spre exemplu. Sexualitatea poate fi obiectul comunicării lingvistice la nivel individual.
Aici, sc află corespondenţele, mici anunţuri, desenele iar la nivel mass-media, pornografia. De asemenea, se va regăsi prin codurile sociale specifice ilustrative prin limbajul codificat al streap-tease-ului ca şi prin regulile matrimoniale.

---

Tag-uri: social, interactiune, individ, relatii

---

Categorie: Diverse  - ( Diverse - Archiva)

Data Adaugarii: 16 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---