Statistics:
Visits: 1,251 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Codul lui Hammurapi
Q: | Intreaba despre Codul lui Hammurapi |
Codul legislativ al lui Hammurapi a făcut să apară structura ierarhizată a societăţii babiloniene din epocă, care era formată, în linii mari, din trei pături: preoţi şi demnitari; oameni liberi; sclavi (Herodot, unul dintre contacţii de mai tarziu cu civilizaţia Babilonului, subamparte pătura oamenilor liberi în negustori, meseriaşi şi ţărani).
Principalele progrese ale codului hammurapian faţă de legislaţiile anterioare sunt: înlocuirea principiului răzbunării personale cu cel al pedepsirii prin pronunţare de către organele statale ; a afirmat (în introducere) premisa datoriei statului de a apăra pe cei slabi de cei puternici; a stabilit că pedepsirea se poate face numai în situaţia î n care vina a fost limpede dovedită; a consfinţit mai vechiul principiu „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte". Acest principiu, în fond legea talionului, cuprindea, pentru acea vreme, o idee de progres, pentru că limita tendinţa victimei de a obţine mult mai mult decat fusese păgubit.
Fiind o expresie a statului sclavagist, Codul lui Hammurapi a menţinut însă inegalitatea în faţa legii. Astfel, în ceea ce priveşte inegalitatea socială în justiţie, Codul lui Hammurapi prevedea dreptul demnitarilor şi preoţilor - clasa superioară - de a răspunde pe loc, cu aceeaşi monedă, la leziunea corporală săvarşită împotriva lor, precum şi clauza pedepsirii mai aspre a celui care atenta împotriva lor decat a celui care atenta asupra unui om liber sau. şi mai blind, asupra unui sclav, in ceea ce priveşte registrul pedepselor, el era variat, cuprinzand amenda, confiscarea averii, mutilarea, exilarea, moartea. Pedeapsa privativă de libertate nu exista.
Codul Hammurapi, care, prin decretarea sa în al patrulea deceniu al domniei, reflecta şi experienţa personală a suveranul cuprindea o gamă uluitor de largă de probleme: procedura judecătorească, furtul, răpirea de copii şi de sclavi, tăinuirea sclavilor fugari, jaful, îndatoririle şi drepturile ostaşili dreptul arenzii de pămant, cămătăria, neglijarea reţetei irigaţii (care se pedepsea aspru), proprietatea asupra pamantului, regimul caselor şi terenurilor destinate construcţiili dreptul comercial, al alimentaţiei publice şi serviciilor publice, dreptul de depozit, al datoriilor şi al închirierii, drept familial, al vătămării corporale, dreptul stăpanilor de sclavi şi al sclavilor, munca arhitecţilor şi constructorilor de vast. Un alt fapt pozitiv al codului a fost nerecunoaşterea judecat zeilor decat în articolele 2 şi 132 în probarea vrăjitoriei si adulterului femeii.
Luand ca model culegerile locale de legi din Ur, Akkad, Nippur, precum şi un cod timpuriu nepăstra (din al doilea an al domniei sale) Hammurapi a creat un model juridic care va influenţa legislaţia lumii multă vreun după el, chiar legislaţia bizantină din Corpus juri, după 2201 de ani şi, prin aceasta, codurile mai apropiate de vremea contemporană.
Principalele progrese ale codului hammurapian faţă de legislaţiile anterioare sunt: înlocuirea principiului răzbunării personale cu cel al pedepsirii prin pronunţare de către organele statale ; a afirmat (în introducere) premisa datoriei statului de a apăra pe cei slabi de cei puternici; a stabilit că pedepsirea se poate face numai în situaţia î n care vina a fost limpede dovedită; a consfinţit mai vechiul principiu „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte". Acest principiu, în fond legea talionului, cuprindea, pentru acea vreme, o idee de progres, pentru că limita tendinţa victimei de a obţine mult mai mult decat fusese păgubit.
Fiind o expresie a statului sclavagist, Codul lui Hammurapi a menţinut însă inegalitatea în faţa legii. Astfel, în ceea ce priveşte inegalitatea socială în justiţie, Codul lui Hammurapi prevedea dreptul demnitarilor şi preoţilor - clasa superioară - de a răspunde pe loc, cu aceeaşi monedă, la leziunea corporală săvarşită împotriva lor, precum şi clauza pedepsirii mai aspre a celui care atenta împotriva lor decat a celui care atenta asupra unui om liber sau. şi mai blind, asupra unui sclav, in ceea ce priveşte registrul pedepselor, el era variat, cuprinzand amenda, confiscarea averii, mutilarea, exilarea, moartea. Pedeapsa privativă de libertate nu exista.
Codul Hammurapi, care, prin decretarea sa în al patrulea deceniu al domniei, reflecta şi experienţa personală a suveranul cuprindea o gamă uluitor de largă de probleme: procedura judecătorească, furtul, răpirea de copii şi de sclavi, tăinuirea sclavilor fugari, jaful, îndatoririle şi drepturile ostaşili dreptul arenzii de pămant, cămătăria, neglijarea reţetei irigaţii (care se pedepsea aspru), proprietatea asupra pamantului, regimul caselor şi terenurilor destinate construcţiili dreptul comercial, al alimentaţiei publice şi serviciilor publice, dreptul de depozit, al datoriilor şi al închirierii, drept familial, al vătămării corporale, dreptul stăpanilor de sclavi şi al sclavilor, munca arhitecţilor şi constructorilor de vast. Un alt fapt pozitiv al codului a fost nerecunoaşterea judecat zeilor decat în articolele 2 şi 132 în probarea vrăjitoriei si adulterului femeii.
Luand ca model culegerile locale de legi din Ur, Akkad, Nippur, precum şi un cod timpuriu nepăstra (din al doilea an al domniei sale) Hammurapi a creat un model juridic care va influenţa legislaţia lumii multă vreun după el, chiar legislaţia bizantină din Corpus juri, după 2201 de ani şi, prin aceasta, codurile mai apropiate de vremea contemporană.
Tag-uri: istorie, antichitate, personalitati |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 04 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :