În prima dinastie amorită a Babilonului a strălucit un rege nu numai războinic, ci şi legislator: Hammu-rapi. în lunga sa domnie de aproape 43 de ani, cuprinsă între 1728-1686 î.e.n. (după alte cronologii între 1793- 1750), Hammurapi a purtat multe războaie, pe toate graniţele, întinzand imperiul babilonian peste întregul Sumer şi Ajckad, peste Elam şi Eshnuna, peste Mari şi Assur. Un fin simţ diplomatic, manifestat prin politica de alianţe, l-a ajutat în expansiunea sa mai mult decat dezvoltarea militară. Astfel, la începutul domniei, în anul al şaptelea al ei, cucereşte Uruk şi Isan sprijinit de Rim-Sin, din dinastia elamită din Larsa, împotriva căruia se va întoarce mai tarziu (în anul al 31-lea), după ce lichidase împotrivirea Sumerului, Akkadului, E shnunei, Elamului.

Aceeaşi politică o aplică (în anul al 33-lea) şi în ce-l privea pe Zimrilim, suveranul din Mari, unul dintre cei mai de seamă aliaţi ai săi. Astfel că şi-a întins imperiul peste întreaga Mesopotamie, cuprinzand sub sceptrul său, după unele aprecieri pertinente, peste trei milioane de supuşi. Regatul Vechiului Babilon se va prăbuşi, însă, după un secol şi jumătate sub presiunea triburilor kasiţilor şi a suveranilor Ţării Mării, stat întemeiat în 1675 î.e.n. pe teritoriul din jurul Golfului Persie. în 1530 (ultimul an de domnie al ultimului descendent al dinastiei lui Hammurapi), Babilonul este jefuit de hititul Mursil, Iar dinastia amori tă va fi înlocuită de dinastia kasită (1530 - 1150 î.o.n.). litigatili Vechiului Babilon va mai avea o scurtă perioadă de înflorire, tntre 1136-1113 î.e.n., în vremea lui Nabucodònosor I, după care va fi inclus în sistemul hegemonie asirian.

De la început, Hammurapi a avut preocupări în construcţia economică, între care, în anul al doilea, săparea canalului de irigaţii Hammurapi- Abundenţă, apoi dezvoltarea generală a reţelei de irigaţie pe care o moştenise, răspandirea plugului de arat prevăzut cu un fel de anexă, care ar putea fi considerată prima semănătoare din lume (un soi de palnie cu trei lungi braţe de scurgere); de asemenea, se dezvoltă chimia, matematicile astronomia.

Politica sa edilitară (în care se distinge edificarea marelui templu Esanglia, al zeului Marduk, şi a turnului în trepte Etemenanki, reconstruit ulterior şi cunoscut suhj numele de Turnul Babei, a făcut din Babilon prima metropolă a istoriei, iar din patronul său, Marduk, zeul imperiului şi regele zeilor. în acest fel, Marduk (Bel - după greci, Merodah - după evrei), neansemnata rudă a zeului fenician Baal, „Viţelul zeului soare", îl înlocuieşte pe trufaşul Enlil din Nippur, stăpanul lumii, şi Babilonul devine într-adevăr „poarta lui Dumnezeu" (Babili, în babiloniană) pentru întreaga Mésopotamie. Tot în vremea sa se cristalizează cele două mari eposuri ale Mesopolamiei: poemul creaţiunii şi poemul lui Ghilgameş.

Cel mai important fapt al domniei lui Hammurapi îşi datorează cunoaşterea istorică descoperirii, în 1901, în vechea capitală a Elamului, Susa (Suş de astăzi), a unei coloane de bazalt negru (azi la Luvru), înaltă de 2,25 metri, pe care erau săpate cele 317 articole (35 şterse) ale celebrului Codex Hammurapi.

---

Tag-uri: istorie, antichitate, personalitati

---

Categorie: Celebritati  - ( Celebritati - Archiva)

Data Adaugarii: 04 November '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---