- la începutul secolului al XIX se activează mişcarea pentru libertate socială, antifeudală şi afirmare naţională

- răspândite în toată Europa ideile revoluţiei franceze propovăduiau dreptatea şi egalitatea socială şi dreptul la autodeterminarea popoarelor asuprite înfrângerea de la Waterloo şi Congresul de la Viena au impus din nou popoarelor vechile rânduieli

- lupta pentru libertate şi unitate naţională era greu de stăpânit

- Imperiul Otoman slăbit de numeroasele războaie cedase Imperiului Habsburgic şi imense teritorii din Europa centrală şi de est

- declinul Imperiului Otoman, la sfârşitul secolului al XVUI-lea determină o exploatare sălbatică a teritoriilor şi popoarelor aflate încă sub stăpânirea sa presiunea diplomatică şi acţiunea militară a Imperiului Rus, trezea speranţe de eliberare a popoarelor asuprite din Balcani

- acţiunea politică a popoarelor asuprite din sud-estul Europei se arăta însă intens particularizată în funcţie de statutul lor politico-juridic foarte diversificat

- societatea românească la sfârşitul secolului fanariot era împiedicată în progresul său de instituţii şi de o clasă politică dominată de venalitate şi corupţie, de risipă neîngrădită a resurselor în folosul opresorului lacom

- după 1780 "grecizarea domniei", a marii proprietăţi funciare şi a bisericii a nemulţumit boierimea autohtonă

- după jafurile, distrugerile şi ocupaţiile armatelor austriece şi ruseşti, din pământul patriei au fost desprinse părţi importante: Oltenia (1718-1739), Bucovina (1775-1918), Basarabia (1812-1918)

- boierimea pământeană, nemulţumită de domnia străină, adresează memorii marilor imperii vecine

- concesiile pe care Poarta trebuie să le facă Rusiei precum şi lungile perioade în care, în vreme de război, administrarea ţării în lipsa domnilor era încredinţată unor divane boiereşti a condus treptat la elaborarea unor reglementări, care, teoretic asigurau cadrul unei minime stabilităţi economice şi politice

- tratatul de la Kuciuk-Kainargi (1774) diminua monopolul comercial al Porţii-hatişeriful din 1802 stabilea durata domniilor şi obligaţiile materiale ale celor două ţări faţă de puterea suverană

- legislaţia românească se înscria în modernitate după adoptarea Codului Calimah (1817) în Moldova şi a Legiuirii Caragea în Ţara Românească (1818) , inspirate din Codul civil austriac din 1811 şi Codul Napoleonian.
sursa imaginii http://www.teslasociety.com

---

Tag-uri: razboi, voievod, tara, regi, domnie

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 07 March '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---