Spre 1850 î.e.n., cand civilizaţiile mesopotamiene aveau de acum o varstă venerabilă, de peste un mileniu, pe Tigrul superior, Sargon I fondează regatul, pe atunci modest, Asiria, cu capitala în Assur, oraş întemeiat în secolul al XXV-lea î.e.n. de semiţi. Populaţia, ocupată cu păstoritul pe terasele muntoase ce coboară din munţii Zagros, era rezultatul incrucişării dintre semiţi, mai vechi pe aceste meleaguri, şi amoriti care făcuseră să se năruie statele din vechiul Sumer.

Spre 1810 î.e.n., Shamsi-Adad I, fiu al amoritului Ilkabkabu, ce cucerise puterea în Assur, profită de invaziile elamite şi amorite ce încă nu conteniseră şi se eliberează de sub tutela babiloniană, extinzand statu l asirian în întreaga Mesopotamia nordică; cu acest rege se poate considera că începe perioada Regatului Vechi Asirian, continuator al tradiţiilor statului sumero-akkadian al lui Shulgi şi care se întinde pană în secolul al XIV-lea î.em. Asirienii au adoptat, în această perioadă, scrierea cuneiformă akkadiană. Regatul lui Shamsi-Addad I avea, asupra celorlalte formaţii statale mesopotamiene, din sud, un ascendent, datorat poziţiei sale strategice fericite: principala cale comercială pentru Mesopotamia, care deservea Elamul, Akkadul, Siria, Palestina, Egiptul, trecea prin Asiria, precum şi calea comercială ce lega Urartu (Armenia) cu Valea Tigrului, iar drumul ce lega Babilonul ou Siria trecea în apropierea hotarelor asiriene.

Dealtfel, asirienii se îndeletniceau de multă vreme cu servirea intensului tranzit comercial de pe aceste căi, avand fondate factorii comerciale în Asia Anterioară. Pentru a înţelege bine traiectoria ulterioară a dezvoltării Asiriei, care a influenţat nu numai Mesopotamia, ci întregul Orient Mijlociu, trebuie precizat că terenurile arabile asiriene erau sărace şi, ca atare, producţia agricolă era insuficientă. Asiria şi-a îndreptat, încă din vremea lui Shamsi-Adad I, privirile pline de cupiditate spre ţinuturile fertile din sud. Politica regală convenea varfurilor clasei stăpanilor de sclavi din Assur, a cărei îmbogăţire nu se putea face pe seama micului popor asirian.

Aceştia l-au ajutat, deci, pe Shamsi-Adad I să constituie o monarhie despotică, care-i permitea să manevreze puterea asiriană după cum o cereau scopurile expansiunii, înainte de reorganizarea politică internă a lui Shamsi-Adad I, Asiria era un soi de republică sclavagistă oligarhică; organul suprem era consiliul bătranilor, care anual numea din randurile sale un „limmu", vistiernio şi conducător al „tamkarilor" - agenţi comerciali - şi un „ukullum", şef al departamentului agrar. „Issakumul", sau „patesi", era singura funcţie ereditară, dar fără dreptul de a decide în chestiuni importante; pentru acestea issakumul era obligat să convoace consiliul bătranilor. Shamsi-Adad I a fost primul issakum care s-a proclamat „sharkissati", adică rege al întregului popor, reducand puterea consiliului bătranilor. încă din timpul domniei lui Shamsi-Adad I s-au conturat cele două direcţii, spre sud şi spre vest, ale expansiunii asiriene, care vor fi o constantă în politica externă a statului. Astfel, după ce şi-a extins stăpanirea în întreaga Mesopotamie de Nord, Shamsi-Adad I a reuşit să-şi instaleze fiul în fruntea regatului Mari şi, pentru un timp, să penetreze adanc în vest, atingand Mediterana. Mari, oraş pe malul vestic al Eufratului Superior, a fost centrul unui puternic regat semit, cucerit în secolul al XVIII-lea î.e.n. de Hammurapi; statul Mari a dezvoltat o cultură de tip akkadian şi a existat, dependent şi, desigur, sub influenţele diferitelor puteri ce au stăpanit zona de-a lungul timpului, pană în secolul al VII-lea al erei noastre.

După Shamsi-Adad I, însă, Asiria s-a izbit de o mare putere mesopotamiană: statul babilonian al lui Hammurapi. Prăbuşirea, ulterioară, a acestuia nu a fost, totuşi, însoţită de o renaştere a Asiriei, hegemonia în Mesopotamia fiind împărţită între Mitanni şi legatul hitit. Asiria îşi va recăpăta independenţa de abia în vremea lui Eriba-Adad I, cel ce inaugurează perioada Regatului Asirian Mijlociu, în care se fixează caracterul puterii şi stăpanirii asiriene.

---

Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 13 November '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---