Statistics:
Visits: 2,182 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Ce este Finalul
Q: | Intreaba despre Ce este Finalul |
Este sfârşitul unei opere literare, o concluzie şi o sistematizare a conţinutului. Finalul demonstrează măiestria artistică a creatorului, felul cum soluţionează conflictul, este dependent de tipul şi de dimensiunea operei.
Epilogul este cel mai cunoscut tip de final, ca în cazul romanului Ciocoii vechi şi noi, de Nicolae Filimon; morala prezintă finalul unei fabule; poanta încheie o anecdotă; concluzia sfârşeşte o demonstraţie; basmele au un final stereotipic; mai există finaluri închise, sau deschise, unde nu există o rezolvare explicită a conflictului, ca în nuvela În vreme de război, de IX. Caragiale. Întâlnim şi un final aproape identic cu începutul, ca în poezia Glossă, de M. Eminescu, unde ultima strofă este reluarea identică, dar inversată, a primeia.
În unele romane, cum ar fi Neamul Şoimăreştilor, de M. Sadoveanu, finalul ne prezintă, în rezumat, evoluţia în continuare a personajelor, de care autorul nu se mai poate ocupa în mod detaliat.
Alţi autori stabilesc un echilibru între început şi final, ca în romanul Moromeţii, de Marin Preda, unde faptele personajelor sunt raportate la timp - care are sau nu mai are răbdare cu oamenii. Cazuri similare, bazate pe o anumită imagine reluată întâlnim şi la Liviu Rebreanu, în romanele Ion, Pădurea spânzuraţilor sau Răscoala.
La fel ca începutul (incipit), care îşi propune să ne convingă să citim cartea, finalul ne convinge să-i citim aceluiaşi scriitor şi alte cărţi.
Epilogul este cel mai cunoscut tip de final, ca în cazul romanului Ciocoii vechi şi noi, de Nicolae Filimon; morala prezintă finalul unei fabule; poanta încheie o anecdotă; concluzia sfârşeşte o demonstraţie; basmele au un final stereotipic; mai există finaluri închise, sau deschise, unde nu există o rezolvare explicită a conflictului, ca în nuvela În vreme de război, de IX. Caragiale. Întâlnim şi un final aproape identic cu începutul, ca în poezia Glossă, de M. Eminescu, unde ultima strofă este reluarea identică, dar inversată, a primeia.
În unele romane, cum ar fi Neamul Şoimăreştilor, de M. Sadoveanu, finalul ne prezintă, în rezumat, evoluţia în continuare a personajelor, de care autorul nu se mai poate ocupa în mod detaliat.
Alţi autori stabilesc un echilibru între început şi final, ca în romanul Moromeţii, de Marin Preda, unde faptele personajelor sunt raportate la timp - care are sau nu mai are răbdare cu oamenii. Cazuri similare, bazate pe o anumită imagine reluată întâlnim şi la Liviu Rebreanu, în romanele Ion, Pădurea spânzuraţilor sau Răscoala.
La fel ca începutul (incipit), care îşi propune să ne convingă să citim cartea, finalul ne convinge să-i citim aceluiaşi scriitor şi alte cărţi.
Tag-uri: opera literara |
- Baltagul - rezumat pe capitole (71338 visits)
- Dorinta de Mihai Eminescu - demmonstratie-opera lirica (27402 visits)
- Caracterizarea comisului Ionita (24518 visits)
- Comentariu - Fantana dintre plopi (23303 visits)
- Caracterizarea lui Lefter Popescu din Doua loturi de I.L.Caragiale (19400 visits)
- Oda (in metru antic) - comentariu (17660 visits)
- Comentariu - Dorinta de Mihai Eminescu (16444 visits)
- Dorinta de Mihai Eminescu - comentariu literar (14276 visits)
- Viziunea despre lume reflectata intr-un basm cult studiat - Eseu (13127 visits)
- Comentariu - Testament (12418 visits)
- Psalm - Tudor Arghezi - comentariu literar (12026 visits)
- Comentariu - Cuvant de Tudor Arghezi (11345 visits)
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu (11134 visits)
- Hanul Ancutei - comentariu (10679 visits)
- Marii cronicari ai secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea
- Eseu despre Dimitrie Cantemir
- Referat despre Scoala Ardeleana
- Vasile Alecsandri- Pasteluri
- Nicolae Filimon Ciocoii vechi si noi
- Junimea si "Convorbirile Literare"
- Revedere
- Patul lui Procust de Camil Petrescu
- Mihai Eminescu - Prezentare generala
- Sara pe Deal de Mihai Eminescu
- Oda in metrul antic de Mihai Eminescu
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu
- Luceafarul de Mihai Eminescu
- Prelungiri ale Clasicismului si Romantismului - George Cosbuc, Intrducere in arta Poetica
- Dreptatea Leului de Grigore Alexandrescu - Incadrarea in epoca. Definitia Fabulei
- Satira Duhului meu de Grigore Alexandrescu
- Umbra lui Mircea la Cozia de Grigore Alexandrescu
Categorie: Comentarii - ( Comentarii - Archiva)
Data Adaugarii: 09 November '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :