Cuvântul „basm" provine din slavul basni (scornire, născocire) şi este o specie epică a literaturii populare şi culte în care se narează întâmplări fantastice ale unor personaje imaginare, binele luptă cu răul pe care îl învinge până la urmă: „o oglindire a vieţii în moduri fabuloase." (George Călinescu)
Eroul - simbol al binelui - întruchipează alesele însuşiri ale neamului, modelul de frumuseţe fizică şi morală.

El porneşte într-o misiune grea şi trece peste toate obstacolele (probe iniţiatice) pe care i le ridică în cale forţele răului.

Călătoria lui este un drum al destinului, el fiind un ales, figura arhetipală a basmului şi care dă încredere în triumful adevărului şi dreptăţii. Este înzestrat cu puteri supranaturale pentru a birui şi este ajutat de lucruri şi fiinţe fantastice şi necuvântătoare personificate.

Basmul oglindeşte viaţa poporului, năzuinţele sale spre o lume mai bună. Se remarcă o stereotipie, acţiunea desfăşurându-se după o convenţie de la pretextul narativ până la finalul fericit.

Timpul şi spaţiul sunt nedeterminate. Totul se petrece într-o imaginară împărăţie şi pe tărâmul celălalt în vremea acelui: „a fost odată ca niciodată."
Formulele de început, mijloc şi sfârşit au rol de a introduce în fantastic, în irealul basmului, de a menţine un ritm al naraţiunii sau de a ne scoate din tărâmul magic al basmului.

Cifrele fatidice sunt trei, ÅŸapte, noua (ÅŸi altele).
Basmul necesită prezenţa fantasticului, a miraculosului, a imaginarului.

---

Tag-uri: literatura populara

---

Categorie: Comentarii  - ( Comentarii - Archiva)

Data Adaugarii: 23 November '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---