Statistics:
Visits: 2,920 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre Balada Populara si Balada Culta
Q: | Intreaba despre Referat despre Balada Populara si Balada Culta |
BALADA POPULARA
- creatie in versuri astrofice;
- apartine genului epic, autorul exprima indirect sentimentele si gandurile,
cu ajutorul actiunii si al personajelor;
- desi da impresia de neimplicare in faptele relatate (naratiunea se face la persoana a III-a), naratorul isi face simtite sentimentele (personajul pozitiv este cel preferat si inzestrat numai cu calitati),
- actiune simpla, lineara;
- are subiect, cu momentele lui;
- relateaza intamplari neobisnuite (apare fabulosul) din trecut;
- contine elemente reale, atestate istoric;
- personaje putine (chiar doua) prezentate in antiteza, atat fizic, cat si moral, personaje-simbol;
- personajele sunt atat umane, cat si animaliere (oaie, cal, caine, corb etc.);
- accentul nu este pus pe actiune, ci pe eroul pozitiv, ca re seamana cu cel din basmele populare, avand si trasaturi fantastice si care lupta pentru victoria binelui;
- se exprima comuniunea omului din popor cu natura, cadrul natural participand intens la actiune;
- cele foarte vechi pastreaza din �cantecele batranesti� (care erau efectiv
cantate), formula introductiva, necesara captarii auditoriului si o axa epica ce includea anumite momente specifice: descrierea cadrului intamplarii, prezentarea eroului, aparitia factorului negativ etc.;
- desi eroul pozitiv are puteri supranaturale, finalul nu este intotdeauna
fericit ca in basme; nunta din basme este inlocuita cu o alta �nunta�, cea
dintre om si natura;
- desi finalul are o anumita nota de tristete, este inaltator, apare, ca in
tragedii, un puternic sentiment al destinului;
- la baladele populare lungi, intre episoadele semnificative sunt lasate
spatii libere, sugerand o fragmentare pe parti;
- degaja muzicalitate, prin versurile scurte, prin rima (monorima sau
pereche), prin formulele continute;
- in structura, gasim antiteza (paralelism), simetrie, repetitii,
- apar pasaje lirice, care dovedesc implicarea afectiva a naratorului,
- apartinand literaturii populare, are trasaturile acesteia: orala, colectiva, anonima, variata, nationala, sincretica.
BALADA CULTA:
- creatie in versuri strofice;
- apartine genului epic, autorul isi exprima indirect sentimentele si gandurile, cu autorul actiunii si al personajelor,
- nararea faptelor se face la persoana a III-a, dand impresia ca naratorul
nu se implica (desi prezenta lui este simtita, in atitudinea fata de personaje);
- uneori, la inceput, se infiripa un scurt dialog intre solicitanti si cel ce va zice balada;
- actiune simpla, lineara;
- are subiect, cu momentele lui;
- relateaza intamplari neobisnuite (apare fabulosul), atat din trecut, cat si din prezent;
- contine elemente reale, atestate istoric;
- personaje putine (chiar doua), prezentate in antiteza atat fizic cat si moral, personaje-simbol;
- personajele sunt atat umane, cat si din regnul vegetal sau animal;
- accentul nu este pus pe actiune, ci pe eroul pozitiv, care seamana cu
cel din basmele populare/culte, avand trasaturi fantastice si luptand pentru intronarea binelui;
- este prezenta natura, cu rol simbolic si participand la actiune;
- unele mai pastreaza o formula introductiva sau o invocare a menestrelului de a zice un cantec de demult, altele incep direct cu descrierea cadrului intamplarii;
- unele includ in titlu sau in subtitlu termenul de �balada�, altele nu;
- finalul, fie ca reprezinta victoria, fie ca exprima infrangerea eroului, are
ceva simbolic, maret (in ciuda, uneori, a tonului elegiac);
- strofele sunt egale ca numar de versuri, sau inegale, ultimele dispuse
insa, ca un refren; apar simetria, paralelismul (antiteza), repetitia;
- degaja muzicalitate prin versificatie (rima, masura - un vers mai scurt
dispus simetric, prin asa-zisul refren, prin celelalte tehnici de compozitie;
- apar pasaje lirice, care dovedesc implicarea afectiva a naratorului;
- apartinand literaturii culte, poarta amprenta trasaturilor acesteia: scrisa,
originala, limbaj literar etc.
- creatie in versuri astrofice;
- apartine genului epic, autorul exprima indirect sentimentele si gandurile,
cu ajutorul actiunii si al personajelor;
- desi da impresia de neimplicare in faptele relatate (naratiunea se face la persoana a III-a), naratorul isi face simtite sentimentele (personajul pozitiv este cel preferat si inzestrat numai cu calitati),
- actiune simpla, lineara;
- are subiect, cu momentele lui;
- relateaza intamplari neobisnuite (apare fabulosul) din trecut;
- contine elemente reale, atestate istoric;
- personaje putine (chiar doua) prezentate in antiteza, atat fizic, cat si moral, personaje-simbol;
- personajele sunt atat umane, cat si animaliere (oaie, cal, caine, corb etc.);
- accentul nu este pus pe actiune, ci pe eroul pozitiv, ca re seamana cu cel din basmele populare, avand si trasaturi fantastice si care lupta pentru victoria binelui;
- se exprima comuniunea omului din popor cu natura, cadrul natural participand intens la actiune;
- cele foarte vechi pastreaza din �cantecele batranesti� (care erau efectiv
cantate), formula introductiva, necesara captarii auditoriului si o axa epica ce includea anumite momente specifice: descrierea cadrului intamplarii, prezentarea eroului, aparitia factorului negativ etc.;
- desi eroul pozitiv are puteri supranaturale, finalul nu este intotdeauna
fericit ca in basme; nunta din basme este inlocuita cu o alta �nunta�, cea
dintre om si natura;
- desi finalul are o anumita nota de tristete, este inaltator, apare, ca in
tragedii, un puternic sentiment al destinului;
- la baladele populare lungi, intre episoadele semnificative sunt lasate
spatii libere, sugerand o fragmentare pe parti;
- degaja muzicalitate, prin versurile scurte, prin rima (monorima sau
pereche), prin formulele continute;
- in structura, gasim antiteza (paralelism), simetrie, repetitii,
- apar pasaje lirice, care dovedesc implicarea afectiva a naratorului,
- apartinand literaturii populare, are trasaturile acesteia: orala, colectiva, anonima, variata, nationala, sincretica.
BALADA CULTA:
- creatie in versuri strofice;
- apartine genului epic, autorul isi exprima indirect sentimentele si gandurile, cu autorul actiunii si al personajelor,
- nararea faptelor se face la persoana a III-a, dand impresia ca naratorul
nu se implica (desi prezenta lui este simtita, in atitudinea fata de personaje);
- uneori, la inceput, se infiripa un scurt dialog intre solicitanti si cel ce va zice balada;
- actiune simpla, lineara;
- are subiect, cu momentele lui;
- relateaza intamplari neobisnuite (apare fabulosul), atat din trecut, cat si din prezent;
- contine elemente reale, atestate istoric;
- personaje putine (chiar doua), prezentate in antiteza atat fizic cat si moral, personaje-simbol;
- personajele sunt atat umane, cat si din regnul vegetal sau animal;
- accentul nu este pus pe actiune, ci pe eroul pozitiv, care seamana cu
cel din basmele populare/culte, avand trasaturi fantastice si luptand pentru intronarea binelui;
- este prezenta natura, cu rol simbolic si participand la actiune;
- unele mai pastreaza o formula introductiva sau o invocare a menestrelului de a zice un cantec de demult, altele incep direct cu descrierea cadrului intamplarii;
- unele includ in titlu sau in subtitlu termenul de �balada�, altele nu;
- finalul, fie ca reprezinta victoria, fie ca exprima infrangerea eroului, are
ceva simbolic, maret (in ciuda, uneori, a tonului elegiac);
- strofele sunt egale ca numar de versuri, sau inegale, ultimele dispuse
insa, ca un refren; apar simetria, paralelismul (antiteza), repetitia;
- degaja muzicalitate prin versificatie (rima, masura - un vers mai scurt
dispus simetric, prin asa-zisul refren, prin celelalte tehnici de compozitie;
- apar pasaje lirice, care dovedesc implicarea afectiva a naratorului;
- apartinand literaturii culte, poarta amprenta trasaturilor acesteia: scrisa,
originala, limbaj literar etc.
Tag-uri: referat, balada populara, balada culta, literatura |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 11 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :