FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,049
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Categoriile sociale ale societatii romanesti in secolele XIV-XV

Tag-uri Populare


razboi   tara   domnie   regi   istorie   antichitate   drepturi   civilizatie   lupta   politica   intregire   voievod   romani   daci   unire   investigatie   crima   omor   otrava   personalitati   revolutie   egiptul antic   guvern   spionaj   contraspionaj   interese   referat   india   grecia   evul mediu   cultura   egipt   evrei   familie   relatii   opere  

All Tags

Famous Forum

 

Categoriile sociale ale societatii romanesti in secolele XIV-XV

 Q:   Intreaba despre Categoriile sociale ale societatii romanesti in secolele XIV-XV       
Categoriile sociale ale societatii romanesti in secolele XIV-XV Prin ponderea ei numerică, este principala producătoare de bunuri materiale.

Tăranii liberi:
- în Moldova - răzeşi, în aşezările de la Câmpulung, Vrancea, Orhei, Tigheci
- în Ţara Românească, moşnenii sau megieşii, în întreaga zonă subcarpatică Muscel, Vâlcea, Loviştea, Ţara Oltului
- în Transilvania îi întâlnim în Haţeg, Oaş, Chioar, Bihor
- casa şi grădina aparţineau fiecărei familii
- suprafaţa arabilă se împărţea periodic
- păşunile, fâneţele, izlazul se foloseau în comun.

Ţărănimea dependentă:
- păstrează uneltele şi vitele de muncă.

În Transilvania:
- iobagii - dispuneau de sesii (loturi), aveau gospodării proprii, locuiau la sate
- jelerii - erau lipsiţi de orice fel de proprietate, dar se puteau mu ta de pe o moşie pe alta.

În Ţara Românească şi Moldova
- autoritatea boierimii nu era atât de puternică
- rumânii şi vecinii puteau avea un stăpân laic sau egumenul unei mănăstiri
- ţăranii aserviţi datorau nobilului feudal (sau boierului) rente în produse (dijma) în muncă şi în bani
- dijma echivala cu a zecea parte, în Transilvania, din a doua jumătate a secolului al XIV - cu a noua parte (nona) din grâne, vin, peşte, porci, oi, stupi.

Renta în muncă:
- se efectua pe domeniul nobilului a cărei recoltă îi revenea în întregime
- zilele de robotă s-au stabilit în Transilvania la 1437 - o zi pe an la sec¬eră sau coasă, ca apoi, în 1514, să se ajungă la una pe săptămână
- în Ţara Românească, numărul zilelor de muncă nu era reglementat, fiind stabilit în funcţie de întii.derea moşiei.

Statului , ţăranii dependenţi, îi acordă zecimala domniei în Ţara Românească
şi Moldova şi o dare în bani în Transilvania.

Domeniul feudal este:
- regal sau domnesc
- laic (nobiliar boieresc sau orăşenesc)
- bisericesc (al mitropoliilor, episcopiilor sau al marilor mănăstiri).

Diversele forme ale marii proprietăţi feudale au o evoluţie contradictorie
- stăpânirea asupra pământurilor aparţinând puterii centrale este în continuă restrângere
- domeniul laic, într-o permanentă schimbare de posesori
- domeniul aparţinând bisericii sporeşte continuu şi se consolidează
- după întinderea moşiei, nobilimea (sau boierimea) poate fi mare mijlocie şi
mică.

În Transilvania, în rândurile ei sunt cuprinşi:
- baronii şi conţii posesori de castele sau curţi
- cavalerii
- slujitorii.

De regulă maghiari, saşi şi secui, acestora li se alătură şi boierii români
(ortodocşi în Transilvania sudică şi în Banat şi catolici în est)
- raporturile suzerano-vasalice se stabilesc între domn şi boieri, între regele maghiar şi voievodul Transilvaniei şi nobili
- Regele, voievodul Transilvaniei şi domnii acordă donaţii (danii) şi confirmă
posesiunile funciare, nobiliare.

Marii feudali laici şi eclesiastici:
- beneficiază de regimul imunităţii (ţăranii dependenţi sunt scutiţi de dări faţă de stat, cu excepţia participării la "oastea cea mare"
- prerogativele administrative, fiscale şi judiciare ale statului trec asup= a stăpânilor moşiilor.

Nobilii (boierii) au următoarele îndatoriri:

- să fie credincioşi şi supuşi autorităţii de stat

- să participe la sfatul domnesc sau la adunările generale pe stări

- să vină la oaste cu vasalii lor

- în caz de trădare primeau pedepsa capitală însoţită de confiscarea bunurilor

- domeniul funciar eclesiastic posedat şi dările provenite de la ţăranii dependenţi asigură clerului mijloace materiale importante, datorită cărora conducătorii săi (mitropoliţi, episcopi, egumeni sau abaţi) fac parte din clasa dominatoare

- prelaţii şi călugării de provenienţă ţărănească au o condiţie socială apropiată de cea de origine.
sursa imaginii smig.nt


Tag-uri: razboi, daci, romani, regi, domnie



Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 05 March '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :