Raţia alimentară şi regimul alimentar, caracterul raţional al alimentaţiei
Raţia alimentară reprezintă cantitatea de alimente necesare unui om în 24 de ore, pentru nevoile energetice, plastice, catalitice şi pentru menţinerea sănătăţii. Repartiţia raţiei alimentare în 24 de ore este; 25 - 30% la micul dejun, 40 - 45% la prânz şi 25 ~ 30% la cină.

În stabilirea relaţiei, trebuie să se ia în considerare necesarul energetic cu: termoreglarea = 10%; metabolism bazai = 1 kcal/kg/oră; acţiunea dinamică a alimentelor - 10%; pentru creştere la tineri până la 18 ani; nevoile energetice cu activitatea sportivă; pierderile rezultate din prepararea alimentelor 10%; în procesele de asimilare se pierd 10-15% din caloriile ingerate prin alimente (deficit de asimilare).

Cunoscând cheltuielile energetice în diverse tipuri de efort, se poate întocmi o raţie alimentară adecvată. Pentru alergările din atletism, se estimează următorul consum în kcal: 100 m = 35; 200 m = 70; 400 = 100; 800 m = 130; 1500 m = 170; 3000 m = 230; 5000 m = 450; 10000 m = 750; 5 km marş = 250; 10 km marş = 600; 50 km marş = 2300; maraton = 2500. Pentru canotaj = 10 kcal/min.; 1 joc de fotbal = 1500, un joc de baschet = 900, un joc de volei = 10 kcal/min.; lupte 8,5 — 14 kcal/min, box 200 kcal în 9 min.

Regimul alimentar reprezintă succesiunea de raţie alimentară pe o perioadă de timp mai îndelungată, care să asigure o bună nutriţie, o alimentaţie raţională.

Alimentaţia raţională urmăreşte: depozitarea de substanţe energetice (glucide, lipide]; construcţia, întreţinerea şi repararea ţesuturilor şi celulelor (protide, apă şi unele săruri» minerale ca: P, Mg, Na, K, Ca); producerea de enzime care să susţină reacţiile chimice din organism (vitamine şi unele săruri ca: Fe, Cu, I).

Toate procesele vitale (circulaţia, respiraţia, etc), toate activităţile omului se efectuează pe baza unor cheltuieli energetice şi prin încorporarea de substanţe nutritive. Cu cât efortul este mai intens, cu atât şi procesele metabolice sunt mai active (într-un muşchi în activitate procesele metabolice sunt de 1OOO de ori mai energice decât într-un muşchi în repaus, iar cheltuielile energetice sunt o dată şi jumătate mai mari decât la o muncă statică).

Caracterul raţional al alimentaţiei presupune concordanţă şi echilibru permanent între conţinutul de calorii (aspect cantitativ) şi factorii nutritivi (aspectul calitativ) pe de o parte şi trebuinţele organismului pe de altă parte. Echilibrul alimentar creează organismului un echilibru nutritiv optim, manifestat prin stare generală bună, metabolism normal, randament neuromuscular maxim, precum şi atingerea şi menţinerea greutăţii optime.

Surplusul de alimente, impune o activitate 'suplimentară de digestie şi metabolism. Antrenorul, medicul şi sportivul trebuie să lupte mai ales pentru prevenirea creşterii ponderale, decât pentru combaterea ei prin metode neştiinţifice - înfometare, sudaţii prelungite, purgative — care duc la scăderea randamentului sportiv [box, lupte, haltere — categorii de greutate).

Nutriţioniştii, după ultimele lor cercetări, concluzionează că:

- greutatea ideală = înălţimea în cm — 100 — 10%; (exemplu 170 cm - 100 = 70 - 7 = 63 Kg), formula nu ţine seama de construcţia corpului.

alimentatia si - un alt indicator este indexul de măsurare a corpului: greutatea (kilogramele) este împărţită la înălţimea noastră la puterea a doua. Adică, o persoană de 63 de kilograme cu o înălţime de 1 metru şi şaptezeci de centimetri, va face următorul calcul: 63 : (170x170) = 21,79.

Sub = 19 - nu este indicat

Între = 19 – 25 - excelent

Între = 25,1 — 30 - uşor supragreutate

Peste = 30 - supragreutate evidentă


Se mai sugerează şi "Regimul manechinelor" care, cum depăşesc greutate optimă, introduc în alimentaţie "zile de fructe" şi beau zilnic 3 litri de apă minerală care potoleşte foamea, "curăţă" organismul cu ajutorul mineralelor, le menţine forma. 8 pahare mari de apă pe parcursul unei zile (datorită apei reci, organismul arde calorii în plus; tot ei afirmă că un pahar de apă înainte de masă umple stomacul şi stimulează metabolismul grăsimilor. Aceeaşi sursă indică modul de calcul al consumului de energie: (consumul de calorii) C. D. C. = 8,7 x greutatea + 829. Rezultatul reprezintă consumul de calorii în repaus.

Tipul leneş (fără eforturi) = C. D. C. x 1,4 = Kcal

Tip vioi = C. D. C. x 1,7 = Kcal

Tipul "turboactiv" = C. D. C. x 2 = Kcal

sursa imaginii - freeschoolclipart.com

---

Tag-uri: kilograme, regim, dieta

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 03 March '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---