Statistics:
Visits: 1,431 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Indeletnicirile populatiei daco-romane dupa retragerea aureliana
Q: | Intreaba despre Indeletnicirile populatiei daco-romane dupa retragerea aureliana |
Indeletnicirea principală: agricultura şi crşterea vitelor,
-din epoca postaureliană se păstrează: fiare de plug, seceri, coase, râşniţe rotative, fragmente ale unor vase de provizii, seminţe carbonizate de grâu, oase de animale domestice (oi, bovine, cai), păsări de curte, atestate de descoperirile de la Brateiu (jud. Sibiu), Medieşu Aurit (jud. Sam Mare), Podeni (jud. Suceava), Solonceni şi Costeşti (Republica Moldova), Dridu (jud. Ialomiţa), Măgurele (Bucureşti), Cefei şi Spineni (jud. Olt), Hărman şi Şercaia (jud. Braşov).
-Practică în continuare: viticultura, pomicultura, apicultura,
-exploatarea minereurilor de fier, aramă, argint, aur, a sării şi a păcurii. Minereurile de fier se extr ăgeau din: Transilvania şi Banat, dar şi din alte zone bogate în depozite secundare (Podişul Moldovei, Câmpia Munteniei). La Budureasca sunt atestate cuptoare pentru extras minereul de fier, toate de tradiţie dacică.
-ceramica dacică şi romană este semnalată în necropolele post auioliane la Aradul Nou, Biharea, Voila (jud. Braşov), Mereşti (jud. Harghita), Bucureşti-Ciurelu.
-centre meşteşugăreşti şi comerciale: Lederata (Banat), Drobeta, Sucidava (Oltenia), Sudul Moldovei între Prut şi Nistru (la Cartai şi Podari),
-recuperarea unui număr apreciabil de monede romano-bizantine la: Sarmizegetusa, Gura Ialomiţei şi Dobra (jud.Hunedoara), Craiova, Piteşti, Buzău, Chişinău
-migratorii preiau elemente specifice modului lor de a trăi din aria romanităţii răsăritene. Este cazul comunităţii de vandali aşezaţi alături de autohtonii mai numeroşi în vechea vatră dacică de la Medieşu Aurit sau în vestul Banatului
-procesul este evident în privinţa principalelor componente (goto-sarmatice, carpo-dacică şi daco-romanice) al culturii Sântarea de Mureş-Cereahov.
-sunt reunite obiecte de provenienţă germanică, vase dacice (tradiţionale-căţui), podoabe şi monede romane la Tighina, (Republica moldova), Erbiceni (jud.Iaşi), Izvoare (jud.Neamţ), Spanţov şi Sultana (jud. Călăraşi), Olteni (jud.Teleorman)
-din epoca postaureliană se păstrează: fiare de plug, seceri, coase, râşniţe rotative, fragmente ale unor vase de provizii, seminţe carbonizate de grâu, oase de animale domestice (oi, bovine, cai), păsări de curte, atestate de descoperirile de la Brateiu (jud. Sibiu), Medieşu Aurit (jud. Sam Mare), Podeni (jud. Suceava), Solonceni şi Costeşti (Republica Moldova), Dridu (jud. Ialomiţa), Măgurele (Bucureşti), Cefei şi Spineni (jud. Olt), Hărman şi Şercaia (jud. Braşov).
-Practică în continuare: viticultura, pomicultura, apicultura,
-exploatarea minereurilor de fier, aramă, argint, aur, a sării şi a păcurii. Minereurile de fier se extr ăgeau din: Transilvania şi Banat, dar şi din alte zone bogate în depozite secundare (Podişul Moldovei, Câmpia Munteniei). La Budureasca sunt atestate cuptoare pentru extras minereul de fier, toate de tradiţie dacică.
-ceramica dacică şi romană este semnalată în necropolele post auioliane la Aradul Nou, Biharea, Voila (jud. Braşov), Mereşti (jud. Harghita), Bucureşti-Ciurelu.
-centre meşteşugăreşti şi comerciale: Lederata (Banat), Drobeta, Sucidava (Oltenia), Sudul Moldovei între Prut şi Nistru (la Cartai şi Podari),
-recuperarea unui număr apreciabil de monede romano-bizantine la: Sarmizegetusa, Gura Ialomiţei şi Dobra (jud.Hunedoara), Craiova, Piteşti, Buzău, Chişinău
-migratorii preiau elemente specifice modului lor de a trăi din aria romanităţii răsăritene. Este cazul comunităţii de vandali aşezaţi alături de autohtonii mai numeroşi în vechea vatră dacică de la Medieşu Aurit sau în vestul Banatului
-procesul este evident în privinţa principalelor componente (goto-sarmatice, carpo-dacică şi daco-romanice) al culturii Sântarea de Mureş-Cereahov.
-sunt reunite obiecte de provenienţă germanică, vase dacice (tradiţionale-căţui), podoabe şi monede romane la Tighina, (Republica moldova), Erbiceni (jud.Iaşi), Izvoare (jud.Neamţ), Spanţov şi Sultana (jud. Călăraşi), Olteni (jud.Teleorman)
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 05 March '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :