Este situată înaintea şi pe laturile laringelui (a cartilajului tiroid) şi a porţiunii superioare a traheei. Are forma literei H, fiind alcătuită din doi lobi laterali, alungiţi, uniţi printr-un istm (care reprezintă al treilea lob). Are o greutate de circa 25-30 g.

Lobii şi istmul sunt împărţiţi în lobuli prin septuri conjunctive care pornesc de la un înveliş fibroconjunctiv situat la suprafaţa tiroidei. Lobulii conţin o stromă conjuctivă în care se află vezicule tiroidiene , vase sanguine şi fibre nervoase. Veziculele tiroidiene (foliculii tiroidieni) conţin un lichid translucid, numit substanţă coloidală, iar pereţii lor sunt alcătuiţi dintr-un epiteliu nestratificat. Celulele foliculilor tiroidieni secretă un hormon numit tiroxină.

Tiroxina este sintetizată de tiroidă pe seama unor protiene alimentare care conţin tirozină (aminoacid) şi pe seama iodului exogen. Tiroxina stimulează catabolismul, intensificând, în special, respiraţia tisulară şi determină astfel slăbirea, glicogenoliza, creşterea metabolismului energetic, intensificarea termogenezei, a respiraţiei pulmonare, a diferenţierii celulare şi tisulare, dezvoltarea copilului, accelerarea maturizării sexuale, a hematopoezei, a osificării oaselor lungi, creşterea excitabilităţii nervoase etc.

Prin intensificarea funcţiilor scoarţei cerebrale, tiroxina stimulează afectivitatea, imaginaţia, vioiciunea în gândire, nervozitatea etc. Prin stimularea simpaticului determină accelerarea ritmului cardiac, ridicarea tensiunii arteriale (prin vasoconstricţie), sporirea secretei sebacee, sudoripare (piele umedă şi moale) şi lacrimale (ochi lucioşi), iar prin stimularea parasimpaticului determină dilatarea capilarelor pielii (piele caldă şi roşie), midriază şi accelerarea motilităţii intestinale.

Reglarea activităţii tiroidei se face pe cale nervoasă şi neuroumorală sub control cortical. Variaţia relativă a concentraţiei tiroxinei sanguine în raport cu necesităţile organismului determină excitarea unor centri nervoşi hipotalamici simpatici în cazul necesităţii stimulării tiroidei sau parasimpatici în caz contrar. Centrii simpatici stimulează, iar cei parasimpatici inhibă secreţia tiroxinei în mod direct prin fibrele vegetative inervează tiroida şi în mod indirect prin excitarea sau inhibarea adenohipofizei în privinţa secreţiei de hormon tireotrop.

La reglarea secreţiei tiroidei contribuie şi hormonii secretaţi de medulosuprarenală, stimuland secreţia de hormon tireotrop hipofizar prin intermediul hipotalamusului. Carenţa proteică şi de iod (materii prime) si căldura determină reducerea secreţiei tiroidiene, iar iodul în mari cantităţi şi frigul determină sporirea acesteia.

Hipertiroidismul se manifestă prin exagerarea proceselor stimulate de tiroidă şi prin efectele respective în mod proporţional cu gradul de hipersecreţie tiroidiană. Hipertiroidismul exagerat reprezentat prin boala lui Basedow se însoţeşte, de obicei, şi de hipertrofia tiroidei sub formă de guşă, datorită hiperplaziei foliculilor tiroidieni care secretă astfel mari cantităţi de tiroxină. Deoarece în boala lui Basedow se produce şi o exoftalmie (bulbucarea ochilor, guşa respectivă este numită guşă exoftalmică. Metabolismul bazai creşte până la +100%.

Hipotiroidismul se manifestă prin diminuarea proceselor stimulate de tiroidă cu efectele respective opuse celor ale hipertiroidismului. Când hipotiroidismul exagerat apare la copii, duce la cretinism cu nanism (piticism) tiroidian şi cu mixedem, adică îmbibarea hipodermului cu apă, în special la fată, datorită diminuării diurezei. La adulţi se manifestă prin mixedem.

Guşa endemică, este o boală a tiroidei care apare la populaţia regiunilor în care iodul lipseşte din alimente şi din apa băută (regiuni guşogene), făcând astfel posibilă acţiunea unor factori guşogeni puţin cunoscuţi. Aceasta boală se caracterizează prin hipertrofia tiroidei şi rin hiposecreţia ei cu efectele respective. Hipertrofia tiroidei se realizează, spre deosebire de cazul guşei exoftalmice, prin hiperplazia ţesutului conjunctiv care determină concomitent atrofia foliculilor tiroidieni şi astfel hiposecreţia glandei respective.

Activitatea tiroidei este influenţată de condiţiile de mediu. S-a arătat în acest sens că lipsa de iod, carenţa proteică şi căldura determină reducerea secreţiei tiroidiene, iar în cazul carenţei de iod apare guşa endemică.
Traumele psihice şi, în general, suprasolicitarea scoarţei cerebrale pot produce hipertiroidie prin intermediul scoarţei cerebrale - hipotalamus - hipofiză - tiroidă.
Prevenirea tulburărilor tiroidei se face, respectiv, prin sare iodată în regiunile guşogene, prin alimentaţia raţională, prin evitarea traumelor şi, în general, a suprasolicitărilor psihice, odihnă suficientă şi regim igienic de viaţă.

---

Tag-uri: tiroxina, gusa, hormoni

---

Categorie: Stiinta si Tehnica  - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)

Data Adaugarii: 07 November '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---