Riga Crypto si lapona Enigel (Ion Barbu)

In perioada interbelica, Ion Barbu ilustreaza, alaturi de Tudor Arghezi sau George Bacovia, directia modernista In poezie. Sensibilitatea sa fiind dublata de spiritul Insetat de abstractiuni al matematicianului Dan Barbilian, el va teoretiza o poezie detasata de materialitate, nonmimetica si tinzand sa exprime Ideea. Numele sau se leaga de ermetism si de „poezia pura", prin care se Intelege tendinta Incifrarii la maxim a mesajului poetic In simboluri. „Clasic al modernitatii lirice romanesti", cum Il numeste Gh. Craciun, Ion Barbu este reprezentantul autohton al poeticii promovate la nivel european de Mallarme sau Paul Valery.

Afirmatia lui Tudor Vianu, autor al primei monografii barbiene In 1935, evidentiaza elementul individualiz ator si definitoriu al ermetismului barbican, ce consta mai ales In faptul ca poeziile sale presupun un cititor activ, initiat, care sa descopere In spatele versurilor ordinea simbolica a lumii In viziunea autorului. Un text care evidentiaza aceasta trasatura este Riga Crypto si lapona Enigel.
Capodopera a ciclului baladic-oriental, Riga Crypto si lapona Enigel este publicata initial In 1924 In Revista romana, ulterior fiind introdusa In antologia de poezie moderna realizata de Perpessicius si Ion Pillat, In 1925. Interpretata ca "Luceafar Intors" prin raportare la poemul eminescian, creatia barbiana este o alegorie a cunoasterii, a dramei omului de geniu In opozitie cu trairea instinctuala a omului mediocru.

Un prim element de modernitate Il constituie titlul: compus dupa un model clasic ce exprima motivul cuplului, el contine doua nume ce reprezinta Intalnirea si nunta imposibila dintre regele ciuperca, ascuns In sensul de ins care nu are acces la cunoastere (caci Crypto trebuie pus In relatie atat cu ordinul criptogameleor, cat si cu ideea de criptic), si lapona Enigel, ce reprezinta regnul uman, dar si aspiratia spre depasirea conditiei, deoarece suedezul Enigel se traduce prin substantivul "Inger". Astfel, titlul anticipa ideea Intalnirii a doua entitati ca apartin unor lumi incompatibile.

Subtitlul {Balada) reprezinta, de asemenea, un element de modernitate, caci pe de o parte trimite la elementele de romantism ale poeziei (filonul fantastic, inspiratia din folclor, antiteza dintre cele doua fiinte), pe de alta parte confera aventurii de cunoastere a carei protagonista este lapona o valoare de exemplaritate, recontextualizand astfel specii cu traditie In literatura populara si culta.
Tipul de lirism este cel obiectiv prin prezenta unui vag fir narativ, a dialogului ca modalitate de expunere, a mai multor voci lirce. Epicul se converteste Intr-un suport al liricului, al semnificatiilor profunde.

In plus, structura imita tot un model clasic, respectiv cel al povestirii In rama, dar ambiguitatea semnificatiilor, introducerea unor simboluri pluriinterpretabile fac din acest prolog o secventa esentiala In Intelegerea poemului.

Primele patru strofe reprezinta cadrul spunerii povestii despre lapona si Crypto, respectiv o nunta, care trebuie interpretat ca o lectie initiatica, caci din Ritmuri pentru nuntile necesare stim ca nunta reprezinta un simbol al cunoasterii, al evolutiei, al comunicarii cu misterul Universului sub forma unei calatorii interioare. Indicii temporali sunt nedeterminati, iar conditia menestrelului si preferinta pentru imperfect, timp al evocarii, plaseaza aventura cunoasterii In illo tempore. Cele doua voci lirice sunt menestrelul si nuntasul fruntas, respectiv artistul, poetul ce oficiaza taina mistica, detinator al unor sensuri ascunse, si soarele, prin analogie cu poemul Ritmuri pentru nuntile necesare . Menestrelul este detinatorul unei taine, pe care nu trebuie sa o spuna decat "la spartul nuntii, In camara", ultima treapta a desavarsirii presupunand un loc intim, retras, departe de spatiul profan. Atributele menestrelului pot fi interpretate astfel: el este „trist" si „Indaratnic", Intrucat a savarsit gestul Impartasirii povestii unui auditoriu profan, ceea ce a atras pedeapsa („Nuntas fruntas/ Ospatul tau limba mi-a fript-o"), „aburit" pentru ca este fie tulburat In urma unei experiente extatice (explicatie Intarita de comparatia cu vinul), fie doarece tainele care i s-au relevat sunt greu perceptibile celorlalti.

Epitetul „daruit" defineste pe de o parte conditia sa de ales, pe de alta parte ispita, Incercarea lumii profane de a-l atrage („cu panglici, pungi, beteli cu funda"). Menestrelul se afla In posesia unui „cantec larg", care presupune o larga arie de cunoastere, greu descifrabila printr-o singura spunere, de aceea este nevoie mai Intai de zicerea „cu foc", Inlocuita ulterior de cea „stinsa", care decanteaza sensurile. Se sugereaza astfel ca numai cei alesi pot deveni protagonisti ai actului de cunoastere. Astfel, dialogul dintre menestrel si nuntasul fruntas este de fapt o Impartasire a unor adevaruri ontologice. Prin parabola, poezia instruieste In lucrurile esentiale, In ciuda aparentei epicizari a liricului, ceea ce reprezinta un element de modernitate.

Pe de alta parte, povestirea propriu-zisa cuprinde mai multe secvente poetice. Prima dintre acestea, cuprinzand trei strofe, reprezinta un portret al lui Crypto: el este un simbol al naturii pasive, stagnante, Inchise In sine, iar Incercarea lui de a schimba ordinea lumii esueaza. Indicii care Incadreaza acest personaj sunt „patul de huma unsa", apa si umeazeala, alaturi de vegetalul reprezentat de manatarca, „rai ghioci si toporasi", deci o prima treapta a lumii, un univers malefic In care inclusiv limbajul este degradat prin barfa si ocara. In acest univers Crypto are o pozitie privilegiata: sintagmele „des cercetat de padureti", „crai Crypto" ce „Imparatea peste bureti" exprima conditia sa de ales; epitetul „naravas" Ii este atribuit pentru ca refuza statutul dat, vrea sa Il depaseasca, ceea ce explica si calificarea "sterp". Numele sau (raportat la adjectivul "criptic") accentueaza ideea ca aspiratiile sale sunt enigmatice, de neInteles pentru ceilalti.

Urmatoarele doua strofe cuprind portretul laponei. Ea este o reprezentanta a regnului uman si se defineste prin motivul transhumantei, resemantizat: calatoria de la polul Inghetat, simbol al cunoasterii aflate sub semnul rece al intelectului (Mercur), spre sud (nostalgia Sudului este un laitmotiv barbian) reprezinta aspiratia spre cunoasterea aflata sub semnul soarelui, o cunoastere totala, dar din aceasta desavarsire a fiintei nu poate lipsi o etapa, respectiv cea a cunoasterii afective. Fiinta superioara ce se defineste prin doua atribute, ratiunea si afectul, lapona poposeste pe „muschiul crud", simbol al ispitei pe care alesii trebuie sa le depaseasca. Intalnirea nu este posibila decat la nivel oniric (singurul moment In care se pot Intalni natura vegetativa stagnanta si spiritul activ al gandirii treze), In visul laponei, ea fiind cea care problematizeaza. Cele trei chemari ale lui Crypto reprezinta tentatia: fragii trimit, conform dictionarelor de simboluri, la ispitele carnalului.

Semnificatiile profunde ale poeziei se regasesc In replicile laponei. Refuzul ei de a da curs chemarii lui Crypto reprezinta puterea de a rezista ispitei instinctualului, de a urma destinul superior al cunoasterii totale, manifestarea dorintei de iesire din sine. Umbra, carnea, gandul vazut ca un pahar cu otrava sunt simboluri ale fiintei firave, pasive, condamnate sa nu poata depasi natura stagnanta, iar otravirea/nebunia lui Crypto trebuie Inteleasa ca o pedepsire, caci fapturile firave nu pot suporta duritatea probelor initiatice. In antiteza, lapona este definita prin sintagme precum „soarele", „sufletul-fantana", „roata alba", ce simbolizeaza aspiratia sa spre cunoasterea totala. Daca riga este omul teluric, lapona ilstreaza coexistenta apolinicului cu dionisiacul, natura duala a fiintei umane, ce alterneaza Intre material si ideal, spirit si materie, traire si rationalitate.

Astfel, elementele ce permit o apropiere cu capodopra eminesciana se regasesc la nivel tematic, ambele opere fiind alegorii ale cunoasterii, ale conditiei omului superior sfasiat de contradictii adanci, dar si la nivel compozitional, prin coexistenta epicului cu liricul. Imposibilitatea iubirii Intre doua entitati ce apartin unor lumi incompatibile, motivul visului, calatoria, chemarile cu tonalitate de descantec, filonul fantastic, antiteza, personajele exceptionale In situatii exceptionale reprezinta, de asemenea, corespondente Intre cele doua poezii.

Nu In ultimul rand, Riga Crypto si lapona Enigel este un luceafar rasturnat/Intors" deoarece se produce o inversare a rolurilor masculinului si femininului, geniul fiind asimilat nu masculinului, ca la poetul romantic, ci femininului. O alta interpretare ar fi posibilitatea de a echivala ambele personaje barbiene cu Luceafarul: Enigel este o fiinta comparabila cu Hyperion deoarece ambii sunt ipostaze ale celor alesi, iar Crypto pentru ca si el, si Luceafarul sunt Impietriti Intr-o conditie eterna. Nu In ultimul rand, poemul barbian prezinta o inversare a sistemului de valori din poezia eminesciana, In care Catalin alcatuieste un cuplu cu Catalina, care aspira spre Hyperion/Luceafar, aflat In sfera de atractie a Demiurgului. La polul opus, In sfera maselaritei (echivalentul unui demiurg rasturnat) se zbate Crypto (anti-Luceafar), ce aspira la Enigel (anti-Catalina), care calatoreste catre Soare (anti-Catalin).
Elemente de modernism ale poemului se regasesc pornind de la recontextualizarea unor conventii, tehnici, motive din literatura clasica, investite cu noi semnificatii.

Muzicalitatea interioara a poeziei, expresie a ritmurilor universale, alaturarea limabjului popular cu cel cult, imaginile oximoronice care plasticizeaza si Incifraeza sensurile („lampi de gheata" desemneaza cei doi poli ai fiintei, afectul si intelectul), prezenta simbolurilor, ambiguitatea interpretarilor, multitudinea optiunilor In interpreatrea poeziei ca Luceafar Intors fac din Riga Crypto si lapona Enigel o capodopera a modernismului interbelic.

Meditatie subtila pe tema conditiei umane, a existentei terestre ce se zbate Intre spirit si materie, ilustrata prin motive tipic barbiene precum sufletul-fantana, nunta, nostalgia sudului, transhumanta, atractia catre soare, Riga Crypto si lapona Enigel ramane, asadar, un text definitoriu pentru aspiratia poetului pentru o arta care sa faca din cititor un cautator activ al Intelesurilor ascunse.

---

Tag-uri: poet, text barbian

---

Categorie: Comentarii  - ( Comentarii - Archiva)

Data Adaugarii: 15 November '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---