Statistics:
Visits: 893 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre economia agricola la sumerieni - prima parte
Q: | Intreaba despre Referat despre economia agricola la sumerieni - prima parte |
Pana catre sfirsitul mileniului al IV-lea i.e.n. in structura societatii sumeriene dominau relatiile gentilice. In mileniul al III-lea i.e.n. insa diferentierea economica si sociala s-a accentuat. Pamintul, in principiu considerat in intregime proprietate a statului, era lucrat de taranii liberi - care il puteau avea in posesiune, organizati in comunitati rurale, in obstii satesti, conduse de un sfat de batrini. Obstiile satesti (si de asemenea templele, ca posesoare de terenuri intinse) trebuiau sa plateasca regelui, deci statului, biruri si felurite impozite in natura, sub forma unui "tribut regal". De asemenea, erau obligati la prestatii pentru constructia si intretinerea canalelor, a digurilor si a altor lucrari publice fortificatii, palate, temple, drumuri, s.a.
Cu timpul s-au con stituit si mari proprietati funciare domenii ale regelui, ale templelor si ale unei adevarate aristocratii de inalti functionari ai statului. Colonistilor (sau, la asirieni, si veteranilor) li se repartizau pamin-turi, cu obligatia de a ramine in serviciul armatei. Atat slujbasii regelui cat si cei ai templelor asigurau o riguroasa evidenta a cadastrului, in functie de care figurau si prestatiile obligatorii. Marele proprietar funciar era regele. El isi valorifica produsele prin toate mijloacele, inclusiv prin cele proprii tipului de activitate bancara. Administratia Palatului juca un rol primordial in activitatea economica a tarii.
Mai bogat insa decat Palatul regal era Marele Templu, care poseda terenuri, edificii, turme, exploatari comerciale si mestesugaresti. Acest volum considerabil de bunuri era apoi sporit de dijme, de donatii, de ofrande, de veniturile realizate din diferite operatii financiare. In Mesopotamia templul era principala forta economica.
Baza economiei sumero-babiloniene o forma agricultura. Controlul, intre-tinerea si dezvoltarea continua a retelei canalelor de irigatie (in acelasi timp cai de transport si comunicatie) raminea grija principala a statului si a monarhului sau. Fluviile si canalele asigurau totodata si un pescuit abundent.
Intre cerealele cultivate primul loc il ocupa orzul; apoi griul si, ca planta oleaginoasa, susanul. De la inceputul mileniului al II-lea i.e.n. dateaza un fel de „andreptar al plugarului" care, in 108 randuri de text, contine sfaturile unui plugar catre fiul sau. Din acest text care indica toate fazele muncii cimpului, incepand cu diferitele feluri de araturi pana la treierat si vinturat aflam printre altele ca la acea data sumero-babilonienii arau si insamintau concomitent, atasand plugului un dispozitiv care, dintr-un vas rezervor si printr-o pilnie, lasa sa cada saminta in brazda!
Cu timpul s-au con stituit si mari proprietati funciare domenii ale regelui, ale templelor si ale unei adevarate aristocratii de inalti functionari ai statului. Colonistilor (sau, la asirieni, si veteranilor) li se repartizau pamin-turi, cu obligatia de a ramine in serviciul armatei. Atat slujbasii regelui cat si cei ai templelor asigurau o riguroasa evidenta a cadastrului, in functie de care figurau si prestatiile obligatorii. Marele proprietar funciar era regele. El isi valorifica produsele prin toate mijloacele, inclusiv prin cele proprii tipului de activitate bancara. Administratia Palatului juca un rol primordial in activitatea economica a tarii.
Mai bogat insa decat Palatul regal era Marele Templu, care poseda terenuri, edificii, turme, exploatari comerciale si mestesugaresti. Acest volum considerabil de bunuri era apoi sporit de dijme, de donatii, de ofrande, de veniturile realizate din diferite operatii financiare. In Mesopotamia templul era principala forta economica.
Baza economiei sumero-babiloniene o forma agricultura. Controlul, intre-tinerea si dezvoltarea continua a retelei canalelor de irigatie (in acelasi timp cai de transport si comunicatie) raminea grija principala a statului si a monarhului sau. Fluviile si canalele asigurau totodata si un pescuit abundent.
Intre cerealele cultivate primul loc il ocupa orzul; apoi griul si, ca planta oleaginoasa, susanul. De la inceputul mileniului al II-lea i.e.n. dateaza un fel de „andreptar al plugarului" care, in 108 randuri de text, contine sfaturile unui plugar catre fiul sau. Din acest text care indica toate fazele muncii cimpului, incepand cu diferitele feluri de araturi pana la treierat si vinturat aflam printre altele ca la acea data sumero-babilonienii arau si insamintau concomitent, atasand plugului un dispozitiv care, dintr-un vas rezervor si printr-o pilnie, lasa sa cada saminta in brazda!
Tag-uri: economie, agricultura, sumerieni |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 05 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :