- politica reacţionară a guvernului maghiar, în condiţiile anexării Transilvaniei la Ungaria, a intensificat lupta pentru drepturile naţionale ale românilor
- septembrie 1848 - a treia adunare populară de la Blaj:
- participă ţărani români organizaţi militar de Avram Iancu
- autorităţile maghiare au introdus un regim de teroare, masacre (ca cel de la Mihalţ) , represiunile de la Oradea, Arad, Bihor, Făgăraş şi formarea unui corp militar condus de Lajos Csany şi trimis împotriva românilor
- s-a trecut la organizarea politică şi militară a Transilvaniei: Transilvania împărţită în 15 prefecturi (fiecăreia îi corespundea câte o legiune)
- comitetul naţional cu sediul la Sibiu (avea rolul de guvern)
- gărzile nobiliare au fost dezarmate
- unii ţărani saşi şi maghiari vor lupta alături de români
- la 9 ianuarie 1849, la Sibiu, are loc adunarea conducătorilor revoluţiei române cu care prilej s-a definitivat programul acesteia
- la 4 martie 1849 s-a publicat la Viena o nouă Constituţie prin care se restabilea autonomia Transilvaniei şi se admitea existenţa naţională a românilor
- guvernul maghiar face apel la generalul polonez Bem care a reuşit să cucerească o mare parte a Transilvaniei cu excepţia zonei Munţilor Apuseni unde nobilimea maghiară a dezlănţuit o cruntă represiune împotriva românilor. S-au înfiinţat tribunalele de sânge sub conducerea comisarului Lajos Csany.
- In zona Munţilor Apuseni - rolul conducător l-a avut Avram Iancu. Prin intermediul deputatului român loan Dragoş acceptă ideea tratativelor propuse de Lajos Kossuth. Trupele maghiare atacă pe neaşteptate, cad prefecţii loan Dobra şi Ion Buteanu
- Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac susţin necesitatea de a se ajunge la un acord între conducătorii revoluţiei române şi maghiare pentru a colabora împotriva Imperiului Habsburgic.
- în decembrie 1848 a devenit împărat la Viena Francisc Josef
- în vara anului 1849 trupele imperiale şi ţariste pătrund în Transilvania, în această situaţie, guvernul maghiar acceptă să desfăşoare tratative cu conducătorii revoluţiei române din Transilvania.
- Tratativele între Nicolae Bălcescu şi Lajos Kossuth s-au desfăşurat la Debreţin.
- la 2 / 14 iulie 1849 la Seghedin se semnează "Proiectul de pacificare",
- dreptul românilor de a folosi limba română
- independenţa bisericii ortodoxe
- prezenţa românilor în administraţia de stat
- formarea unei legiuni româneşti
- iulie 1849 - în legea naţionalităţilor, parlamentul maghiar acordă unele drepturi politice românilor
- la 13 august, armata maghiară a capitulat la Siria.

---

Tag-uri: revolutie, drepturi, tara, regi, domnie

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 07 March '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---