FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 4,901
Votes: 3
Fame Riser
          
Fame Rank
7
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Rondelul Rozelor de august de Alexandru Macedonski

Tag-uri Populare


literatura   poezie   roman   poet   scriitor   proza   nuvela   poem   comedie   comentariu   opera literara   drama   basm   teatru   romantism   roman realist   curent literar   gramatica   personaje   istorie   comunicare   prozator   filozofie   caracterizare   opera   balada   genul epic   genul epic in proza   procedeu stilistic   roman subiectiv   naratiune   autor   dramaturg   pastel   povestire   genul dramatic  

All Tags

Famous Forum

 

Rondelul Rozelor de august de Alexandru Macedonski

 Q:   Intreaba despre Rondelul Rozelor de august de Alexandru Macedonski       
Rondelul Rozelor de august de Alexandru Macedonski încadrarea în epoca literară. Curente şi orientări literare. Receptări critice.
Poemul face parte din ciclul Rondelurile rozelor publicat postum, alături de alte cicluri, în Poema rondelurilor care apare în 1927.

Pentru a înţelege opera lui Macedonski, trebuie să-i analizăm opţiunile în interiorul epocii. O bună parte din cariera artistică macedonskiană se suprapune peste „epoca marilor clasici". El este contemporan cu Eminescu şi mentorul Junimii, Titu Maiorescu, dar şi cu Lovinescu, sau Caragiale. Abia în ultima perioadă a vieţii poate fi aşezat în relaţie doctrinară, ca iniţiator al seriei simboliste, cu Minulescu, Petică, Cezar Săvescu, lucru realizat de Tudor Vianu.

În timp ce Maiorescu era în esenţă un clasic îndrăgostit de ordine, Eminesc u - un poet al ideii, care desăvârşea formula estetică a romantismului prin metaforă, Macedonski optează pentru simbol şi corespondenţe. El este poetul contrastelor bazate pe analogii şi pe sugestie, deşi o mare parte din literatura sa rămâne tributară inspiraţiei romantice.

Mihai Zamfir, în Introducere în opera lui Alexandru Macedonski scria: „Concluzia noastră merge în sensul ideii că intuiţia teoretică a lui Macedonski, în privinţa artei, era bipolară: romantică şi simbolistă... înainte de 1890 poetul accentuează romantismul, înregistrându-se doar străfulgerări simboliste izolate; după 1890, în plină revelaţie a ideii de formă, Macedonski accentuează latura simbolică a concepţiei sale. Din romantism rămân doar vagi ecouri".

Temă şi semnificaţia titlului. Influenţe.

Tema acestui rondel pare a recupera prin intermediul simbolului rozei speranţa şi puritatea universului. Titlul este mult mai puţin explicit decât în cazul Rondelului rozelor ce mor. Aici — Rondelul rozelor de august — e o referire criptică la miezul verii, la un anotimp spiritual aflat în plină expansiune, analogia vară - viaţă putând fi făcută foarte uşor.

Încă din titlu, rozele vor simboliza o trăire plenară, o speranţă şi o încredere în forţa regeneratoare a eului. Prin bazarea pe sugestia muzicală şi preocupările pentru sporirea muzicalităţii poeziei, Macedonski se lasă influenţat în rondeluri, de instrumentalismul lui Rene Ghil.

Elemente de structură şi compoziţie

Poemul respectă structura tradiţională a rondelului cu 13 versuri, repetarea primelor două versuri în jumătatea celui de-al doilea catren şi repetiţia primului vers în finalul poeziei. Cele două planuri ale poeziei -interior şi exterior se întrepătrund permanent, ambiguizându-se prin intermediul simbolurilor. Temporal, se identifică două momente esenţiale - un trecut mitic, atemporal, un timp al optimismului şi al entuziasmului fără limită, şi prezentul, la fel de lipsit de repere temporale concrete, care în ciuda greutăţilor vieţii, păstrează amprenta entuziasmului şi a speranţei din trecut.

Procedee şi mijloace artistice. Imagini şi figuri de stil.

Imaginea „rozei" a fost concepută încă de la început ca o sinestezie, reunind senzaţii olfactive şi vizuale: „şi tot parfumate şi ele". Roza este aici simbolul unei regenerări, a unei permanenţe în efemeritate, tradusă gramatical prin prezenţa adverbului „mai" şi a adjectivului demonstrativ „acele". Se stabileşte astfel o corespondenţă între o stare de spirit, abstractă, dar entuziastă şi titanică - „când ceru-l credeam pe pământ" şi un element al lumii exterioare, aparţinând concretului - „roza". Aspiraţia spre absolut, optimismul şi încrederea deplină în forţele vitale ale eului se exprimă în al doilea catren prin metafore cu valoare simbolică, dar formulate destul de plat: „falnic avânt". Prezenţa stelelor aşează această aspiraţie metaforică în zona cosmicului, a eternului, depăşind cadrul concret al universului terestru: „Priveam, dintre oameni, spre stele". Repetiţia primelor versuri se constituie într-un refren al speranţei şi încrederii: „Mai sunt încă roze - mai sunt."

Catrenul al treilea evocă destul de banal greutăţile şi dezamăgirile existenţei. Metafora pune în poziţie accentuată un cuvânt cheie, în acest sens: „zadarnic al vieţii cuvânt / a stins bucuriile mele". Melancolia acestor dezamăgiri este atenuată prin forma complementului circumstanţial concesiv, care aduce o notă de triumf: „în ciuda cercărilor grele". Optimismul se reafirmă în final prin repetiţia primului vers, susţinând rozele ca semn al unei realităţi transcendente, ca simbol al regenerării şi speranţei în forţa vitalistă a eului şi a lumii.

Muzicalitatea poemului este deosebită; ea vine din repetiţii şi refren, dar şi din topică sau structura armonică a versului.

Prin înlocuirea picturalului cu descoperirea transcendentului tradus în simboluri, Macedonski realizează în Rondeluri ceea ce a fost important în toată poezia simbolistă, saltul spre poezia de cunoaştere. George Călinescu spunea în Compendiumul din 1945: „Fundamentul simbolismului (...) e înlocuirea picturalului, instrument al universului obiectiv, cu inefabilul muzical şi olfactiv, conduct al metafizicului. Poezia simbolistă e o poezie de cunoaştere".

Versificaţie

Rondelul are o rimă îmbrăţişată în primul catren şi rimă încrucişată în celelalte două. Măsura este variabilă, de opt-nouă silabe, iar ritmul este iambic.

Modurile şi timpurile verbale

Poemul evocă, prin perfect compus - „au fost" şi imperfect -„credeam" o stare de spirit a trecutului. Imperfectul sugerează însă şi continuitatea acestei stări, impusă prin folosirea prezentului: „zâmbesc"-„uit" sau „cânt".

Concluzii

Rondelurile macedonskiene nu reprezintă evocarea unui contact direct cu natura, ele sunt prin stilizare şi lipsa de naturaleţe, artificiale, abstracte, În ciclul Rondelurile rozelor, parfumul florilor nu este o simplă delectare olfactivă, ci un mod de a transcede simţurile, de a se ridica deasupra lor prin amestec şi aneantizare. Formula nu e nouă, ci inventată şi experimentată de Baudelaire şi Rimbaud.
Mircea Scarlat scria în Istoria poeziei româneşti despre parfumul rozelor care l-a obsedat atât pe Macedonski: „El este, mai ales în Rondeluri un adevărat stupefiant menit a deregla simţurile ca în cazul lui Rimbaud şi a crea paradisuri artificiale ca în cazul lui Baudelaire, validându-se astfel, şi în cazul lui Macedonski triumful culturii asupra naturii...".


Tag-uri: literatura



Categorie: Comentarii  - ( Comentarii - Archiva)

Data Adaugarii: 18 November '11


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :